vineri, 5 septembrie 2008

Unirea României cu R.Moldova, o utopie?

Relatiile oficiale dintre Romania si Republica Moldova sunt aproape inghetate, presedintele Basescu vorbeste de cate ori poate despre fratii de peste Prut si apropierea de Romania, in timp ce oficialii de la Chisinau isi manifesta puternic orientarile rusofone.

Despre ce cred romanii din Romania si despre ce vor romanii care mai traiesc intre granitele Republicii Moldova, se vorbeste prea putin. Ar trebui sa ne mai intrebam daca se simt romanii de peste Prut abandonati? Oare cati dintre ei se mai simt romani, in conditiile in care autoritatile de la Chisinau fac eforturi sustinute pentru a nega istoria. Ce fac oficialii de la Bucuresti pentru romanii de peste Prut, cand diplomati si preoti sunt expulzati fara motiv? Cert este ca, de cand Basarabia a fost rupta prima oara din trupul Moldovei, rusii si rusofonii nu au incetat sa incerce suprimarea limbii romane, vazuta ca un martor incomod pe scena istoriei.

Cum s-a inventat o noua limba in Republica Moldova
In octombrie 1924, rusii au creat in stanga Nistrului, Republica Autonoma Sovietica Socialista Moldoveneasca (RSSM), in componenta Ucrainei. De la inceput, RASSM a devenit tinta experimentelor bolsevice care aveau scopul pierderii in timp a identitatii romanesti a locuitorilor si implementarea teoriei moldovenismului. Inca din 1926, un grup de intelectuali a inceput elaborarea normelor "limbii moldovenesti". Ca baza a "noii" limbi literare a fost luat graiul popular al moldovenilor transnistreni, ucrainizat si rusificat. Rolul celor care au creat teoria "limbii moldovenesti" ajungand sa "imbogateasca" fondul lexical al "limbii moldovenesti" cu arhaisme, traduceri din rusa ori inventii, precum: cuvantelnic (dictionar), labiuti (ghilimele), aeronascator (oxigen), aeromasurator (barometru), sangurzburator (aeroplan), mancatorie (sufragerie). Intre anii 1938-1939 majoritatea functionarilor publici cunoscatori ai limbii romane, au fost executati. In aceeasi perioada s-au luat si masuri medievale impotriva cartilor romanesti, acestea fiid arse.

"Limba de stat a Republicii Moldova este limba moldoveneasca, functionand pe baza grafiei latine", se arata in Constitutia Republicii Moldova, adoptata in 1994. Cu toate acestea, in Transnistria, regiune separatista, sunt decretate trei limbi oficiale: rusa, ucraineana si moldoveneasca. Scolile din Republica Moldova folosesc, fara exceptie, grafia rusa. Putinele unitati de invatamant care utilizeaza grafia latina, sub presiuni greu de imaginat, sunt inregistrate ca scoli romanesti, limba romana fiind considerata limba straina.

In 2003, la Chisinau a fost editat "Dictionarul moldovenesc-romanesc" al lui Vasile Stati. Dictionar care nu demonstreaza deloc existenta unei limbi moldovenesti diferita de limba romana, ci dimpotriva, pare o mascarada. Pentru ca prapastia de pe Prut sa se adanceasca, UE a oficializat la sfarsitul lui 2007 limba moldoveneasca, in Parlamentul European pentru acordul Uniunea Europeana - Republica Moldova. Intr-un paragraf al acestui document se spune ca toate actele semnate intre cele doua parti se vor face "in limba moldoveneasca si limbile tarilor membre ale UE". Acordul a primit sprijinul europarlamentarilor romani din PD, PNL si UDMR, singurii care s-au opus fiind cei ai PSD. Limba moldoveneasca a fost acceptata chiar si de Academia Franceza.

Doar 2% dintre moldoveni sunt romani
Dupa venirea comunistilor la putere, disensiunile dintre Bucuresti si Chisinau au atins punctul maxim in acest an. Vladimir Voronin nu accepta identitatea romaneasca in Republica Moldova. Etichetarile ca "ocupantii romani" si "eliberatorii rusi" sunt frecvente in discursurile presedintelui de la Chisinau. Datele recensamantului din 2004 arata ca doar 2,2% din populatia de patru milioane de moldoveni se declara etnici "romani" si doar 475.000 vorbesc limba romana. Teza despre inevitabila unire a Republicii Moldova cu Romania a aparut la inceputul anilor 1990. Sustinatorii acesteia au disparut treptat, astfel ca numai un procent mic dintre moldoveni mai cred in aceasta idee. In plus, orice modificare statala pe harta Europei nu poate fi posibila fara acordul marilor puteri.

30% dintre moldovenii de peste Prut vor cetatenie romana
Ultimul Barometru de Opinie, realizat de Institutul de Politici Publice de la Chisinau arata ca fiecare al treilea cetatean al Republicii Moldova vrea sa-si redobandeasca cetatenia romana. Jumatate dintre acestia aspira la cetatenia romana pentru a putea calatori liber, 32 la suta pentru ca se considera romani, iar 17 la suta au mentionat ca au nevoie de cetatenia romana pentru a putea munci in UE. 10 la suta dintre cetatenii Republicii Moldova au depus deja actele pentru redobadirea cetateniei romane, aproape 15% intentioneaza sa o faca in viitorii doi ani, iar 9 la suta intr-un viitor mai indepartat.

Sursa: ziare.com

Niciun comentariu: