joi, 27 martie 2008

Alexandru Leşco: Doar UE reface România Mare

Fostul detinut politic al regimului separatist de la Tiraspol, Alexandru Lesco, spera intr-o viitoare unire a Republicii Moldova cu Romånia in interiorul Uniunii Europene. La 90 de ani de la unirea Basarabiei cu Tara, Lesco a acceptat sa vorbeasca, in exclusivitate pentru «Gardianul», despre importanta acestui act istoric. “27 martie are, pentru mine, o semnificatie aparte. Nici lagarul de concentrare, nici deportarea nu vor putea potoli vreodata spiritul romånesc”, a spus Lesco. El a marturisit ca si-ar dori sa mearga in Transnistria pentru a-si revedea prietenii, dar, fiind considerat persona non grata acolo, acest lucru nu este posibil. “E trist in Transnistria. E trist in Chisinau, dar in Transnistria e si mai trist.” Alexadru Lesco este unul din fostii detinuti politici ai regimului separatist de la Tiraspol, regim instituit si sprijinit constant de Rusia. El a fost eliberat, la 2 iunie 2004, dupa 12 ani de temnita grea.

Rep.: Ce semnificatie are 27 martie astazi, la 90 de ani de la Unire?

Alexandru Lesco: 27 martie are, pentru mine, o semnificatie aparte. Chiar daca a durat mult prea putin, doar 22 de ani, momentul este unul de neuitat. Stiti vorba aia. Nu mor caii cand vor cainii. Sper intr-o unire mai mare. Poate nu ca in 1918, dar as vrea ca cele doua tari sa reintalneasca. Se poate intampla in interiorul Uniunii Europene. Republica Moldova este, insa, prea departe de integrare. Mi-as dori, desigur, s-o vad in UE, dar autoritatile de la Chisinau nu doresc integrarea, desi pe la tribune declara tocmai acest lucru.


Rep.: Astazi veti lansa Fundatia pentru Romania al carei presedinte de onoare sunteti. Ce isi propune aceasta organizatie?

A.L.: Fundatia pentru Romania va avea o serie de activitati care se vor desfasura pe ambele maluri ale Prutului. Este vorba despre activitati de informare, editare de carti si alte actiuni culturale.


Rep.: Intentionati sa va implicati la un moment dat in politica romaneasca?

A.L.: Nu exclud aceasta posibilitate, desi nu m-am gandit serios in acest sens. Sunt si eu roman si am dreptul sa particip la viata politica din spatiul romanesc. Sunt membru de onoare al Partidului Popular Crestin Democrat din Republica Moldova, dar nu sunt un activist convins.

Rep.: In ce relatie sunteti cu colegul dumneavoastra de temnita, Ilie Ilascu, senator al Partidului Romania Mare? Ati mai vorbit? V-a ajutat in vreun fel?

A.L.: N-am vorbit cu el de anul trecut. Am vazut ca a fost nemultumit de faptul ca nu a fost invitat la ceremonia de decorare a noastra de catre Traian Basescu, dar nu fac eu agenda presedintelui. Nu sunt in razboi cu el, dar nici n-am mai vorbit demult.

Rep.: Credeti ca ar fi putut sa va ajute mai mult dupa ce a fost eliberat. El promisese atunci sa nu paraseasca teritoriul Republicii Moldova pana nu va obtine eliberarea dumneavoastra si a celorlati doi detinuti, Andrei Ivantoc si Tudor Petrov-Popa?

A.L.: Poate ca imprejurarile l-au facut sa faca acest lucru. Lui i s-a spus ca eliberarea noastra este conditionata de plecarea lui.

Rep.: Va mai leaga ceva de Transnistria? A.L.: Da, am foarte multi prieteni acolo pe care as vrea sa-i revad. Unii dintre ei ma viziteaza la Chisinau. As vrea sa merg dincolo de Nistru, dar asa cum sunt considerat persona non grata acolo, acest lucru nu este posibil. E trist in Transnistria. La Chisinau e trist, dar in Transnistria e si mai trist. Nivelul de trai este mizer. Oamenii nu au locuri de munca. Mass-media nu are acces la informatiile reale. Totul se face pe ascuns, astfel incat Rusia sa-si poata mentine interesele acolo.

Rep.: Ce ati mai facut in acesti 3 ani de la eliberare? Cine v-a ajutat sa va recuperati?

A.L.: Pai, in primul rand lucrez la renovarea unei case. Este situata la cateva zeci de kilometri de Chisinau, in oraselul Cricova. Am cumparat-o din despagubirea pe care am primit-o dupa ce am castigat procesul intentat Republicii Moldova la Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Cine m-a ajutat? Cel mai mult m-au ajutat prietenii din Bucuresti. In Republica Moldova nu prea am avut de cine sa ma apropii.


Rep.: Ati avut ceva probleme de sanatate. Sunteti mai bine acum?
A.L.: Da, am avut cateva afectiuni care au necesitat interventie medicala, dar acum s-a rezolvat. Urmez o cura, nu de slabire, pentru ca nu e cazul, dar una corespunzatoare necesitatilor organismului.

90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara, sarbatoriti la Bucuresti
Astazi se implinesc 90 de ani de la Unirea Basarabiei cu Tara. La 27 martie 1918, Sfatul Tarii din Chisinau a adoptat, prima din cele trei provincii romanesti, revenirea in hotarele ei istorice. Cu aceasta ocazie, cele mai importante orase din tara vor fi gazda unor actiuni dedicate momentului simbolic de acum 90 de ani. La Bucuresti, Fundatia pentru Romania si Organizatia Studentilor Basarabeni organizeaza, sub inaltul patronaj al presedintelui Traian Basescu, Ziua Unirii. Incepand de maine, basarabenii din Timisoara vor marca si ei evenimentul de acum 90 de ani. Pe balconul Teatrului National din Timisoara a fost deja expusa o panza reprezentand Actul Unirii Basarabiei cu Romania din 27 martie 1918. Festivalul cultural “Zilele Basarabiei” este cea mai importanta actiune a tinerilor basarabeni din Romania si a ajuns, in acest an, la cea de-a opta editie.

Autor: Tania Istrate
Sursa: Gardianul, 27 martie 2008

Niciun comentariu: