luni, 28 iunie 2010

Vladimir Voronin: Basarabia nu a apartinut niciodata Romaniei

Liderul partidului Comunistilor din Republica Moldova, Vladimir Voronin, a lansat luni un atac dur la adresa Romaniei si a presedintelui Traian Basescu. Potrivit Jurnal.md, Voronin a afirmat ca Basarabia "nu a apartinut niciodata Romaniei" si l-a acuzat pe presedintele interimar Mihai Ghimpu ca a emis decretul privind condamnarea ocupatiei sovietice dupa ce "Basescu a baut whisky si i-a spus ceva".

"Decretul lui Ghimpu a aparut la putin timp dupa ce Basescu a spus ca trupele militare rusesti din Transnistria sunt o amenintare pentru Romania. Asa ca Ghimpu nu a emis de capul lui acest decret. Basescu a baut whisky si a spus ceva, iar Ghimpu apare cu decretul. Noi cat am fost la guvernare nu am ascultat de nimeni si am aparat interesele nationale", a declarat Voronin, care a felicitat jurnalistii cu ocazia "Zilei eliberarii de sub ocupatia romano-burgheza".

Acesta a spus ca Basarabia nu a apartinut niciodata Romaniei. "Acesta este adevarul, restul sunt speculatii", a mentionat liderul comunist.

Presedintele interimar al R. Moldova, Mihai Ghimpu, a emis joi un decret potrivit caruia 28 iunie 1940 a fost declarata "Ziua ocupatiei sovietice". Decretul mai prevede ca Rusia, in calitatea sa de succesor de drept al Uniunii Sovietice, ar urma sa-si retraga "neconditionat, urgent si transparent trupele si armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova".

Sursa: Hotnews.ro

joi, 24 iunie 2010

Românii prin ochii moldovenilor: de la "fraţi" la "făţarnici"

La 20 de ani de la Declaraţia de suveranitate adoptată de Parlamentul Republicii Moldova (23 iunie 1990), fantoma unirii cu România continuă să agite spiritele de la Chişinău. Ce îşi doresc însă vecinii de peste Prut şi cine sunt basarabenii pe care „nici măcar Putin nu îi poate opri" să înfăptuiască unirea cu ţara?

Orice gest al Alianţei pentru Integrare Europeană (coaliţia politică aflată la putere) e văzut de adversari ca un complot unionist. Recenta tentativă de re-semnare a Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova - originalul s-a pierdut în timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009 - i-a făcut pe comunişti să vadă o nouă tentativă de uzurpare a statalităţii moldoveneşti şi „o încercare de a ne întoarce în acea situaţie juridică (...), când ieşirea din componenţa URSS era interpretată de către guvernanţii de atunci ca o posibilitate de unire cu România". Desigur, mare parte din acuzaţiile comuniştilor sunt nefondate şi doar exploatează temerile propriului electorat antiunionist şi moldovenist. Dar aceasta dovedeşte că spectrul unirii nu dispare cu una, cu două şi societatea moldovenească rămâne profund divizată.

Unionişti oportunişti vs unionişti idealişti

Pentru cât sunt de puţini - 10-15% - unioniştii sunt totuşi foarte sonori, reprezentând, cu unele excepţii, electoratul tradiţional al partidelor unioniste şi declarat românofil. Nu majoritatea celor ce îşi doresc unirea o fac din considerente ideologice - pentru mulţi, aceasta e doar un instrument. Un sondaj făcut de IMAS-INC Chişinău în 2006 arăta că doar 14% din populaţia Republicii Moldova se considerau a fi români, dar 51% îşi doreau un paşaport românesc. Un exemplu extrem este Maia T., rusoaică dintr-un sat din nordul ţării, care are însă doi copii ce şi-au făcut studiile şi s-au stabilit în România. Datorită lor, ea s-a convins că în România, chiar dacă nu curge lapte şi miere, sunt mai multe oportunităţi decât în Moldova, e mai multă civilizaţie, sunt mai mulţi bani, ceea ce a determinat-o să voteze ani la rând cu PPCD, partidul lui Iurie Roşca.

Cazuri ca Maia nu sunt izolate, unioniştii „oportunişti" fiind de toate vârstele, din toate mediile, ceea ce nu se poate spune despre unioniştii „idealişti". Aceştia din urmă se regăsesc preponderent în rândul tinerilor de maximum 30 de ani şi al bătrânilor trecuţi de 80. Explicaţia e simplă: educaţia primită. Mulţi dintre tinerii aceştia au învăţat la şcoală, la fel ca şi bunicii sau străbunicii lor şcoliţi pe vremea României Mari, o altă istorie decât părinţii lor. Pentru tinerii unionişti, România reprezintă viitorul, speranţa, Occidentul, neamul; pentru bătrâni România are gustul dulce-amărui al nostalgiei, este copilăria, tinereţea, „epoca de aur", înainte să li se fi furat vitele, pământurile, destinele. În puţine alte locuri românismul este mai vibrant ca în sufletele acestor bătrâni. „Vreau sa văd un picior de român la mine în ogradă înainte de a muri", îmi spunea Alexandra Odobescu, născută în 1922, a cărei soră s-a refugiat în 1940 în România, în timp ce alta a fost deportată la Kurgan, în Siberia.

Unioniştilor li se adaugă o parte a intelectualităţii de toate vârstele, cu menţiunea că pentru unii dintre ei, nu demult propovăduitori ai marxism-leninismului, unionismul a devenit o „profesie", un cal bun de încălecat, cu ajutorul căruia îţi poţi croi un drum în viaţă, uneori chiar o carieră.

Opozanţii unirii - moldoveniştii

De partea cealaltă sunt moldoveniştii, adică susţinătorii aprigi ai statalităţii moldoveneşti. Ca şi unioniştii, şi din rândurile acestora o parte se consideră români, iar o altă parte, mult mai numeroasă, se declară moldoveni. Exponentul principal al celor ce se consideră români, dar nu vor unirea, este Dorin Chirtoacă, primarul Chişinăului, care consideră că frontiera de pe Prut va dispărea numai când ambele state, România şi Moldova, vor fi în Uniunea Europeană. Această atitudine este tipică unui segment de populaţie relativ educat, în general tânăr, urban.

Dar majoritatea moldoveniştilor se cred cu înverşunare a fi moldoveni şi nu îi au la inimă pe români. Vania, un tânăr de vreo 23-24 de ani, îmi povesteşte cum a plecat acum câţiva ani la muncă în România, în Vrancea, la cules de struguri, ca să câştige un ban. „Românii ne lăsau să dormim în vie, ca nişte animale, şi ne plăteau prost, la Moscova e mai bine", explică el. Să zicem că Vania a avut ghinion şi oricum România nu e locul unde să vii să câştigi un ban ca lumea. Dar el nu e singurul care a rămas cu un gust amar după contactul cu România. „Românii sunt făţarnici", spun majoritatea şoferilor autobuzelor ce fac zilnic ruta Chişinău-Bucureşti. Pe lângă un moldovean obişnuit, orice român se simte un savant lingvist şi nu ezită să se umfle în pene pe tema aceasta, iar acest comportament este unul dintre declanşatorii principali ai moldovenismului.

În acelaşi timp, puţini dintre ei pot să descrie în ce constă specificul naţiunii moldoveneşti. „Suntem moldoveni pentru că de Crăciun noi tăiem porcii, iar românii taie vaca (?!), deci nu suntem totuna. Românii ţin sărbătorile religioase după stilul

nou, nu sunt ca noi, sunt cam păgâni", îmi spunea Kolia, un bărbat de vreo 40 de ani dintr-un sat din centrul Moldovei. În afară că au primit o educaţie care le inoculase ideea că sunt moldoveni, din care au reţinut doar concluzia, nu şi factologia, toţi aceşti oameni au ceva în comun - ei sunt perdanţi ai tranziţiei, oameni a căror situaţie economică sau socială s-a înrăutăţit dramatic după prăbuşirea URSS, pe care şi-ar dori să o reconstruiască (40,3%), dar ştiind că este imposibil, apără cu dinţii statalitatea moldovenească de pericolul „fasciştilor" şi „ţiganilor" români. „Poeţii sunt de vină, lor le-au trebuit românii şi podul de flori şi azi am ajuns cea mai săracă ţară", declară ei, dând de pământ cu ideile avansate de „poeţi", dacă nu pot să facă acelaşi lucru cu poeţii înşişi.

Spre deosebire de ei, „moldoveniştii oportunişti" au avut doar de câştigat de pe urma independenţei, tocmai de aceea o apără îndârjit. Orice schimbare majoră a decorului instituţional le-ar aduce prejudicii majore. Mulţi sunt oameni ai vechilor structuri comuniste, care au profitat, la fel ca şi vechea gardă a activiştilor din România, de poziţiile pe care le aveau la căderea sistemului sovietic pentru a-şi ridica mici imperii, cum e I.N, fost preşedinte de kolhoz. Deputat în timpul legislativului condus de Partidul Agrarian, hărţuit apoi de comunişti datorită unor infracţiuni economice pentru care ulterior şi-a ispăşit pedeapsa (mai exact, a zecea parte din ea), îşi savurează în sfârşit liniştea, fără a renunţa însă la legitimări de ordin doctrinar ale poziţiei sale anti-unioniste şi proruseşti: „În întreaga noastră istorie, bogăţia şi dezvoltarea ne-au venit mereu de la ruşi. În timpul românilor, eram nişte desculţi plini de păduchi, ruşii ne-au civilizat", spune el.

Indecişii

La aceste categorii se mai adăuga una - cei care se cred moldoveni, care regretă destrămarea URSS, dar în acelaşi timp nu ar avea nimic împotriva unirii cu România, nici împotriva integrării Moldovei în UE. Aş putea sa le spun indecişi, sau confuzi, dar sunt pur şi simplu exasperaţi. Gheorghe S. este un asemenea exemplu: se consideră moldovean, crede că pe vremea lui Stalin era mai bine, chiar dacă oamenii erau „ţinuţi sub papuc" - sau tocmai de aceea; a votat de două ori cu comuniştii şi de două ori cu partidul lui Vlad Filat, că „poate o fi mai bine cu aceştia decât cu comuniştii". Dacă mâine s-ar face un referendum pentru unirea cu România, declară că ar fi primul care ar vota pentru. „Noi, moldovenii, suntem, aşa cum ne arată şi stema, ca nişte boi, nu ştim să ne conducem, ne trebuie cineva să ne dea în drum", susţine el scârbit. Sunt categoriile cele mai defavorizate, care au avut de suferit cel mai mult de pe urma destrămării Uniunii Sovietice, pentru care libertatea, patriotismul sau orice valoare abstractă nu au nici o relevanţă şi care s-ar prinde în horă şi cu dracul, doar pentru a avea o viaţă ceva mai bună. Că dracul este România, Rusia, Europa, puţin le pasă...

Ce înseamnă 23 iunie 1990 pentru Republica Moldova

Declaraţia de suveranitate adoptată de Parlament pe 23 iunie 1990 a pus bazele Republicii Moldova şi a însemnat totodată primul pas pentru crearea unui stat democratic dincolo de Prut. Cu această ocazie, moldovenii s-au desprins de URSS şi de regimul de la Moscova. „Pământul, subsolul, apele şi alte resurse naturale

aflate pe teritoriul RSS Moldova, precum şi întregul potenţial economic (...) constituie proprietatea exclusivă şi necondiţionată a RSS Moldova", se arată în Declaraţia Parlamentului din 1990.

Pe 27 august 1991 s-a adoptat la Chişinău Declaraţia de Independenţă iar ulterior statul moldovean a început demersurile pentru a fi acceptat în organismele internaţionale.

14% este procentajul din locuitorii Moldovei care se consideră români.

51% din moldoveni îşi doreau în 2006 un paşaport românesc.

40,3% din moldoveni şi-ar dori reconstrucţia URSS.

10-15% din moldoveni doresc unirea cu România.

Sursa: România Liberă

Autor: Victoria Stoiciu

joi, 3 iunie 2010

Maracuţa: „Moldova se va uni cu România în următorii 10-15 ani”

„Transnistria nu va intra niciodată în componenţa Republicii Moldova, dar nici în a Ucrainei sau Rusiei”. Declaraţia a fost făcută la Kiev de către Grigori Maracuţa, fostul spicher al organului legislativ de la Tiraspol.


Maracuţa spune, citat de mediile de informare transnistrene, că, după schimbarea puterii la Chişinău, relaţiile dintre Transnistria şi Moldova s-au înrăutăţit.

„Acestea nu au fost simple nici până atunci, dar dat fiind faptul că autorităţile moldovene se orientează la apropierea de România relaţiile se complică şi mai mult”, a spus Maracuţa, care consideră că este doar o iluzie încercările de integrare şi construire a unui stat comun.

Maracuţa a mai declarat că unirea dintre Moldova şi România este inevitabilă şi pentru realizarea acestui fapt ar fi necesari 10-15 ani şi a comparat unirea dintre cele două state cu reintegrarea celor două Germanii.

La Kiev, Gorgori Maracuţa a mai declarat că preşedinţia transnistreană ar trebui limitată până la două mandate, criticând faptul că Igor Smirnov se află în fotoliul de lider al regiunii deja pe durata a patru mandate.

Sursa: Hotnews.md, deca.md

luni, 1 martie 2010

Presedintele Republicii Moldova:"Daca oamenii o sa vrea unirea cu Romania, nu-i opreste nici Ghimpu, nici Voronin, nici Putin si nici Clinton"

Daca moldovenii vor vrea sa se uneasca cu Romania, "nu-i opreste nici Ghimpu, nici Voronin, nici Putin si nici Clinton". Declaratia vine de la presedintele interimar al Republicii Moldova, Mihai Ghimpu, care a explicat in cadrul unui interviu la Europa Libera ca nu vor fi organizate alegeri anticipate si ca Marian Lupu va deveni presedinte in cursul acestui an.

"Republica Moldova nu are nevoie de alegeri. (...) Cetatenii, 70 de procente, deja si-au spus punctul de vedere – sunt impotriva alegerilor anticipate", a declarat Mihai Ghimpu. "Eu cred ca domnul Lupu anul acesta o sa devina presedinte. Aceasta este parerea mea si cine n-o respecta, atunci inseamna ca este impotriva mea. Noi trebuie sa tinem cont de toate conditiile, care au fost la inceputul crearii Aliantei pentru Integrare Europeana", a continuat liderul de la Chisinau.

In ceea ce priveste declaratiile potrivit carora Moldova nu se va uni niciodata cu Romania, Ghimpu a nuantat afirmatia, precizand ca „programul Aliantei nu prevede unirea, dar cine poate sa spuna ce o sa fie miine, ia spuneti-mi, va rog? (...) Daca o sa vina oamenii si o sa vrea aceasta unire, nu-i opreste nici Ghimpu, nici Voronin, nici Putin si nici Clinton”.

In urma cu mai bine de o saptamana, Mihai Ghimpu a declarat ca Republica Moldova nu se va uni niciodata cu Romania. "Faptul ca vorbim limba romana nu inseamna ca Moldova trebuie sa se uneasca cu Romania. Este un bluf. Nu va exista niciodata o unire cu Romania", a spus Ghimpu, care este si presedinte al Parlamentului de la Chisinau.

Presedintele interimar a afirmat ca, in cursul ultimei vizite efectuate de Traian Basescu la Chisinau, "a devenit clar ca nicio fuziune nu este posibila cu Romania". "Moldova este un stat suveran. Speculatiile legate de unirea cu Romania trebuie lasate in uitare. Astazi, trebuie mai ales sa ne ocupam de economia noastra", a precizat Mihai Ghimpu.

Sursa: euractiv.ro

vineri, 22 ianuarie 2010

Analist rus: Moldova trebuie sa aleaga intre granitele ei actuale si integrarea europeana

Republica Moldova trebuie sa aleaga intre granitele ei actuale si integrarea europeana, afirma analistul politic Fiodor Lukiankov, redactor sef al revistei "Rusia in politica globala", intr-un comentariu pentru cotidianul Kommersant. In cazul ultimei optiuni, soarta teritoriilor din stanga Nistrului va deveni o durere de cap exclusiv a Rusiei, crede analistul rus.

Dupa ce in prima jumatate a anilor '90 conflictele etnice din Moldova si din alte foste republici sovietice 'au fost inghetate', procesul de reglementare s-a transformat intr-o rutina diplomatica. In practica, toata lumea era multumita de acest status-quo, noteaza el.

Tarile care s-au confruntat cu fenomenul separatismului au construit bazele propriei statalitati. Proclamandu-si independenta, fostele provincii au supravietuit bazandu-se pe cartuse externe. Rusia a pastrat un instrument de presiune asupra vecinilor, iar Europa si SUA au fost multumite ca nu este razboi.

In final, toata lumea a ajuns la concluzia ca este mai bine ca echilibrul creat sa nu fie distrus. Dar, ulterior, noile state independente s-au stabilizat si au dorit stabilitate. La randul ei, Rusia s-a gandit sa-si refaca pozitiile. Iar Occidentul a inceput sa priveasca mai atent la spatiul postsovietic.

Concurenta s-a acutizat, dar toata lumea a continuat sa solicite celuilalt sa nu distruga starea de lucruri existenta, fie si formal.

In vara lui 2008, razboiul caucazian a deschis o noua etapa, ale carei premise au fost create anterior odata cu recunoasterea provinciei Kosovo.

Prioritatea actualei puteri de la Chisinau este integrarea europeana, iar Moldova este unica tara care are, cel putin teoretic, doua variante de realizare a dezideratului sau: integrarea ca stat separat sau prin unirea cu Romania, ca natiune reunificata. Dar, in ambele cazuri, problema transnistreana constituie un obstacol, incheie analistul rus.
Sursa: Hotnews, 22 ianuarie 2010

joi, 14 ianuarie 2010

România se uneşte cu Republica Moldova, iar Rusia recapătă Crimeea?

Fostul premier de la Chişinău, Mircea Druc, afirmă că, în România, există forţe politice gata să susţină pretenţiile Rusiei de a recupera peninsula Crimeea de la Ucraina, în schimbul acordului Moscovei pentru unirea Republicii Moldova cu România. Druc a făcut declaraţia într-un interviu acordat unei publicaţii ruse.
Sursa: TVR.ro

Valerii Klimenko: Unirea Moldovei cu România va provoca un război civil

Ideea unirii Moldovei cu România poate avea consecinţe foarte serioase, inclusiv ar putea provoca un război civil în Moldova. O declaraţie în acest sens pentru agenţia OMEGA a făcut preşedintele Congresului comunităţilor ruse din Moldova, preşedintele mişcării social-politice “Ravnopravie“, Valerii Klimenko.

“Unirea României cu Moldova este posibilă doar în rezultatul unui război civil“, a declarat Klimenko, specificând că în cazul realizării ideilor unioniste, în Moldova va apărea “un număr impunător de oameni care se vor opune acestui lucru, inclusiv vor fi gata să apere statalitatea Moldovei cu arma în mână“.

Klimenko consideră că în cazul unei confruntări civile, în conflict va fi implicată nu doar Federaţia Rusă, care “va onora angajamentele luate în privinţa apărării cetăţenilor săi de peste hotare“, dar şi alte state, care sunt prezentate în Moldova prin intermediul etniilor sale nemajoritare. “Sunt mai mult decât sigur că în cazul unei confruntări civile, care va fi provocată de dorinţele unora de a alipi Moldova la România, în acest proces vor fi implicate şi Ucraina, şi Bulgaria, şi Turcia. Şi atunci, va fi foarte grav“, a subliniat politicianul moldovean.

În cadrul unui interviu acordat pentru publicaţia rusească “Komsomoliskaia Pravda“, ex-Premierul moldovean, care a fost şi deputat în Senatul României, Mircea Druc, a declarat că “în România există forţe politice care ar putea să susţină intenţiile legale ale ruşilor de a-şi întoarce Crimeea în schimbul recunoaşterii de către Rusia a divizării ilegale a României în anul 1940 în Moldova şi România“

Potrivit lui Druc, deşi au fost rataţi 20 de ani care au urmat Perestroica, “dar unirea (Moldovei cu România – n.n.) va avea loc“. “Modul în care va avea loc – provocată de războiul civil în Ucraina, ca în anul 1918 sau în interesele americanilor va acea loc includerea Moldovei în UE, dar în următorii ani acest lucru se va întâmpla. Este inevitabil“, a conchis în context ex-Premier ministru al Moldovei, Mircea Druc.

Sursa: omg.md, 14 ianuarie 2010

De ce românii consideră Rusia "duşmanul nr.1", iar Republica Moldova teritoriu românesc?

România a reuşit să îşi facă loc la prăjitura europeană, livrând în mod regulat muncitori pentru ţările bogate ale Occidentului, în timp ce Bucureştiul este un "adevărat diamant plin de noroi", aşa începe publicaţia rusă Komsomolskaia Pravda, citată de Agerpres, un amplu material dedicat fostei ţări sovietice.

Jurnalista Daria Aslamova, corespondentă a publicaţiei ruse Komsomolskaia Pravda, s-a întâlnit la Bucureşti cu mai mulţi oameni politici şi jurnalişti români, între care Corneliu Vadim Tudor, Mircea Druc şi Iulian Chifu, dar şi cu "români obişnuiţi", în încercarea de a afla "în ce mod fostele republici din lagărul socialist s-au transformat în avanposturi ale NATO şi în promotoare ale democraţiei spre Est" şi mai ales "de ce românii consideră Rusia duşmanul nr.1, iar Republica Moldova teritoriul lor".

În viziunea jurnaistei, România este o ţară cu o întindere mare şi cu o populaţie de circa 22 de milioane, care în 2007 a reuşit "să-şi facă loc la prăjitura europeană, iar de atunci livrează în mod regulat muncitori pentru ţările bogate din Occident". Capitala României, Bucureşti, este descris ca un ''adevărat diamant plin de noroi". "Impunătoare clădiri baroce şi capodopere pe moarte ale arhitecturii se pot învecina cu gropi în asfalt şi tarabe în spatele cărora ţigănci cu gura mare, îmbrăcate strident, fac comerţ cu ciorapi şi periuţe de dinţi".

Românii beau vodcă autohtonă cu denumiri masochiste iar istoricii sunt nişte "chelneri şmecheri"

Ziarista spune că deşi românii sunt, la fel ca ruşii, un popor ortodox, nu s-a ajuns la stabilirea unor bune relaţii între cele două naţiuni. Motivul ar fi cele 30 de ocupaţii ruseşti asupra României pe care istorici le enumără precum nişte "chelner şmecher", punând la socoteală şi data când trupele ruseşti au traversat rapid teritoriul României, ca să se bată cu turcii pentru libertatea "fraţilor lor ortodocşi români şi bulgari".

Aslamova subliniază că, astăzi, România bea vodcă autohtonă cu denumiri masochiste - "Stalinskaia", "Stalingrad" - şi citeşte în presa locală liberală poveşti de groază despre Imperiul Rus al Întunericului, ţară a dictatorilor, bandiţilor şi oligarhilor.

Generaţia Soros, un "orgoliu îmbrăcat în forme ale moralei


Autoarea vorbeşte şi despre "generaţia (George) Soros", care ar fi prezentă în toată Europa de Est, inclusiv în România, şi care se comportă exact la fel: "engleza lor - impecabilă; raţionamentul lor - şablonard şi fără drept de apel; cenzura lor - 'corectitudinea politică'; în privirea lor - flacăra rugurilor inchiziţiei liberale".

"Băieţii lui Soros", preocupaţi de problemele democraţiei şi de responsabilitatea Americii pentru recroirea lumii, sunt promotori fideli ai "victoriei luminii Occidentului asupra întunericului din Est", suferind de "cea mai grea boală caracteristică politicienilor: orgoliu îmbrăcat în forme ale Moralei". "Ei au intenţia fermă de a face bine nu vecinului de pe palier, ci întregii omeniri, indiferent dacă omenirea vrea sau nu acest lucru", mai spune ea.

Jurnalista mai scrie că "Soros şi-a pus Europa de Est în buzunar în doar zece ani de zile". Daria Aslamova îl prezintă pe politologul român Iulian Chifu ca fiind un reprezentant al modului de gândire al "generaţiei Soros". "Scopul nostru este de a obţine pentru Republica Moldova acelaşi nivel de prosperitate şi de securitate care există în România", a declarat Chifu, ferm convins că "standardele de viaţă ale românilor sunt cu mult mai ridicate decât în Rusia", comentează Aslamova.

Ziarista notează că Pactul Molotov-Ribbentrop, pe care "din motive morale, preşedintele Traian Băsescu nu îl va putea semna niciodată", constituie pentru politicienii români o excelentă modalitate de a se eschiva". "Pe de o parte, ei se jură că respectă suveranitatea şi graniţele Republicii Moldova, pe de altă parte refuză cu tărie semnarea acordului privind graniţele, pe motiv că acest lucru ar fi 'amoral'", subliniază jurnalista rusă.

Ajutorul pe care România l-a dat Ucrainei a costat Kievul Insula Şerpilor

Dorinţa arzătoare a Ucrainei de a deveni membră a NATO a costat această ţară Insula Şerpilor, subliniază jurnalista rusă. "România şi-a oferit cu dărnicie serviciile de 'avocat al Ucrainei la Bruxelles'. În timp ce Administraţia (preşedintelui Viktor) Iuşcenko ţipa despre pericolul rus şi încercările Rusiei de a pune mâna pe Crimeea, România a dat în judecată Ucraina la Curtea Internaţională de Justiţie de la Haga, pe marginea delimitării platoului continental al Insulei Şerpilor".

Mai mult decât atât, jurnalista consideră că "Ucraina nu este un proiect finalizat pentru România" şi că pretenţiile teritoriale ale statului român nu se vor rezuma la platoul continental al Mării Negre, bogat în petrol şi gaz. ''Proiectul portocaliu din Ucraina a fost frânat, deoarece în timpul întrevederii din iulie dintre (preşedintele rus Dmitri) Medvedev şi (cel american, Barack) Obama au fost stabilite noi reguli ale jocului: Occidentul nu se bagă în Ucraina, iar în schimb primeşte Republica Moldova. Însă, dacă în pofida acestei înţelegeri Occidentul va continua să-şi amplifice prezenţa în Ucraina, Rusia va contribui la dezintegrarea acesteia din urmă", atenţionează consultantul politic Mircea Popa.

Daria Aslamova este de părere că atât Polonia, cât şi România, aşteaptă cu nerăbdare destrămarea Ucrainei, visând la rolul de lider regional şi la crearea propriilor mici imperii. Ea atrage atenţia că destrămarea Ucrainei ar putea fi una sângeroasă.

Românii vor să înghită tot

În ceea ce priveşte crearea României Mari, jurnalista spune că nu se ştie dacă moldovenii înşişi doresc să devină parte a acesteia. În opinia politologului român Dan Dungaciu, "dacă unirea va avea loc, atunci (ea va fi) nu cu inima, ci cu mintea". El afirmă că "peste cinci ani, Moldova va fi mai tentată de România, decât Transnistria de Moldova".

Referitor la Transnistria, politicieni şi jurnalişti români vorbesc adesea despre "greşeala istorică" comisă la adresa regiunii: acest teritoriu nu a ţinut niciodată de Basarabia şi nu poate fi parte a Moldovei. Cu toate acestea, subliniază jurnalista rusă, atunci când românii sunt întrebaţi direct dacă "în cazul unirii Moldovei cu România, Transnistria ar putea deveni independentă", răspunsul este unul categoric: "Nu! Moldova se va uni cu România doar împreună cu Transnistria, adică în graniţele recunoscute de ONU!". Adică, comentează Aslamova, românii vor să înghită totul: şi Moldova, şi Transnistria. De altfel, după cum i-au explicat jurnalistei alţi "interlocutori români avizaţi", Transnistria nici nu preocupă România, ci este văzută doar ca monedă de schimb în relaţia cu Ucraina: regiunea transnistreană în locul Bucovinei de Nord.

Sursa: Adevarul, 14 ianuarie 2010

miercuri, 13 ianuarie 2010

Tkaciuk: Nu există diferenţe dintre română şi moldovenească...

„Nu există nicio diferenţă dintre limba română şi limba moldovenească. Dar dacă limba română va fi prevăzută în Constituţie... asta ar însemna un pas pentru unirea R. Moldova cu România!” Declaraţia aparţine lui Mark Tkaciuk, lansată azi, 13 ianuarie, la postul de radio Echo Moscvi.

„Pentru unionişti este foarte important ca limba să fie numită română. Asta ar fi o mare realizare pentru ei”, a declarat Tkaciuk, precizând că la referendumul constituţional se doreşte „retragerea prevederii referitor la neutralitatea ţării”, având la bază „dorinţa actualei guvernări ca R. Moldova să adere la NATO”.

„Toate rezultatele anterioare importante, cum ar fi înţelegerea multiculturală, acum se distrug de către aşa numită guvernare democrată”, susţine Tkaciuk. „Astăzi s-au început represiuni. Se închid posturi tv şi radio importante de limbă rusă. Radio Dojdi va fi închis săptămâna viitoare”, a mai adăugat deputatul comunist.

Tkaciuk a declarat că „înaintea Partidului Comuniştilor nimeni din R. Moldova nu a vorbit despre integrarea europeană”.

„Mă aflu la Moscova ca să coordonăm o poziţie comună referitor la situaţia actuală din Republica Moldova, care să fie prezentată la sesiunea Consiliului Europei”, a conchis Tkaciuk.

Sursa: unimedia, 13 ianuarie 2010

luni, 11 ianuarie 2010

"Traian Băsescu va realiza unirea românilor"

“Vreau sa-l felicit pe Traian Basescu, presedintele Romaniei. Politicianul care, in anul 2009, a reusit impsobilul – a castigat alegerile prezidentiale in fata unui adversar foarte puternic, Mircea Geoana. Trebuie sa adaugam ca unirea Romaniei cu Republica Molodva intr-o perspectiva previzibila este posibila. Insasi realegerea lui Basescu a confirmat ca unirea poporului roman in limitele aceluiasi stat corespunde vointei istoriei, acelor uriasie forte tainice, care misca istoria inainte. Cand aceasta vointa se va implini, Republica Moldoveneasca Transnistreana va fi recunoscuta ca stat si ca subiect de drept international. De aceea victoria lui Basescu este impotriva tuturor. Traian Basescu si-a dobandit dreptul de a fi desemnat omul anului 2009 in politica din sudul Europei”, afirma Stanislav Belkovski.


“El va realiza unirea romanilor”

In timp ce ucraineanul Artiom Filipenko ne aminteste de ofensiva armatei romane asupra Odesei si ne sfatuieste sa sarbatorim 65 de ani de la marele razboi de eliberare a Uniunii Sovietice, Stanislav Belkovski de la Institutul de Studii Strategice de la Moscova ne indeamna sa realizam unirea pentru ca si Transnistria sa rasufle usurata. La prima vedere, un asemenea pas ar putea avea loc in urma unui compromis politic intre Bucuresti, Chisinau si Moscova. Este plauzibil, dar de unde atata disponibilitate din partea fostului consilier al presedintelui Vladimir Putin? Strategul nu ascunde motivul: numai asa, Transnistria va deveni independenta, iar Romania ar face un asemenea gest politic prin recunoasterea suveranitatii Tiraspolului. Lucrurile sunt insa mult mai complicate, desi exista mukti romani care considera ca Transnistria nu este pamant romanesc. E adevarat, etnicii romani au majoritatea relativa si acolo, dar pe ei i-a intrebat cineva ce vor? Nu prin consultarile falsificate de clica lui Igor Smirnov se ajunge la adevarata vointa a locuitorilor de dincolo de Nistru. Copiii lor nu au dreptul sa invete limba romana in scoli. O minoritate etnica tine sub control majoritatea formata din romani si ucraineni. O astfel de situatie aberanta nu poate sa dureze la nesfarsit intr-o Europa care se deschide tot mai mult. Este clar ca Rusia accepta reunificarea romanilor daca Bucurestiul admite ramanerea Transnistriei sub controlul Moscovei. Daca la Bruxelles orice aranjament, aprobat de Moscova, ar fi salutat ca pe-o usurare, nu toti politicienii de la Chisinau ar accepta jocul in doi, cu toate ca stiu ca Rusia nu va pleca niciodata de pe Nistru. Unii lideri basarabeni au inteles deja ca este de preferat un scenariu de tip Ciprul grecesc pentru judetele Basarabiei de altadata, care se afla acum in componenta Republicii Moldova. Alipirea la Romania si, implicit, aderarea la marele spatiu european ar fi de dorit unei “integrari” cu alde Igor Smirnov. Mai sa fie tentant. Exista aici doua necunoscute la care Belkovski pare sa nu se fi gandit: Statele Unite ale Americii si Ucraina. Daca americanii ar putea fi convinsi intr-un final ca nodul gordian de la Tiraspol nu se poate taia altfel, Kievul ravneste sa puna mana pe Transnistria, eliminand astfel definitiv pumnalul rusesc din spatele Ucrainei. Un asemenea scenariu ar spulbera iluzia pe care si-o mai fac unii basarabeni ca Ucraina ar accepta candva un schimb teritorial firesc intre parteneri normali: nordul Bucovinei, Herta si sudul Basarabiei pentru cedarea Transnistriei.

Belkovski are meritul ca vede posibil un anume compromis, oricat de friabil ar parea, pe cand majoritatea politicienilor de la Bucuresti sau de la Bruxelles se multumesc doar sa constate ca blocajul de pe Nistru este o chestiune insurmontabila de geopolitica. Intr-o excelenta analiza, George Scarlat vorbea recent despre “miturile” scornite de alti “strategi”, care sa blocheze orice initiativa unyonysta (sic), numai sa nu se intreprinda nimic. Traian Basescu si-a amanat vizita la Chisinau pentru luna februarie. Opiniile lui Belkovski seamana izbitor cu parerile lui Mihail Gusman de la ITAR TASS. Un comentator al emisiunii de la postul Ecoul Moscovei reaminteste ca “politica lui Putin vede totul in alb si negru, dar negrul predomina: Basescu este un dusman, Ghimpu e dusman, Iuscenko e dusman, Timosenko e dusman, Saakasvili e dusman, chiar si Lukasenko este un dusman. Iubitorii independentei obtinute cu tancurile rusesti nu recunosc nimic. Ce ne asteapa pe noi? Ce asteapta Moldova? Divizarea, eliberea voroniniana, ocupatia sau un vesnic protectorat al Rusiei?”

Ilie Bratu a infiintat miscarea “Pro Romania”

Ilie Bratu, un luptator pentru eliberarea nationala din Basarabia, a pus bazele Asociatiei Obstesti PRO ROMANIA. Este prima miscare politica de acest gen de la Chisinau, care-si propune sa actioneze deschis pentru reintregirea nationala. El a solicitat Aliantei pentru Integrare Europeana sa retraga R. Moldova din CSI si sa scoata sarma ghimpata de pe Prut. “R. Moldova n-ar nicio sansa sa se integreze in UE ca stat independent intr-un viitor previzibil.

In aceste conditii, unica solutie de a ne salva de la pieire si a ne conserva fiina nationala, de a ne integra in structurile europene si euroatlantice si de a scapa de trupele de ocupatie si de armamaentul rusesc, este (Re)Unirea de urgenta cu Patria-mama Romania”, se arata intr-un comunicat difuzat de Ilie Bratu. Inainte sa plece la Washington, premierul Vlad Filat a anuntat construirea unui monument in memoria “eroilor de la 7 aprilie 2009”. “Nu trebuie sa uitam de oamenii care au luptat pentru libertate la 7-8 aprilie si care au fost supusi torturii”, a subliniat seful Executivului de la Chisinau. El i-a cerut ministrului Boris Focsa sa prezinte un proiect de lege care sa le permita basarabenilor sa urmareasca filmele traduse in limba romana. Un bust va fi instalat pe Aleea Clasicilor din Chisinau pe 14 februarie, cand poetul Grigore Vieru ar fi implinit 75 de ani
Autor: Viorel Patrichi
Sursa: Gardianul, 11 ianuarie 2010