Candidatul AIE la preşedinţia R.Moldova, Marian Lupu: Eu sunt moldovean şi nu voi participa la Ziua Unirii, de 1 Decembrie

"Sunt persoane care se identifică drept romani. Eu insă mă identific drept moldovean şi am acest drept", a declarat marţi, in cadrul unei conferinţe de presă, liderului PDM, Marian Lupu, candidat al AIE pentru preşedinţia R.Moldova, transmite Unimedia.md. Lupu a răspuns - in limba rusă - la intrebarea jurnaliştilor, care l-au intrebat dacă va participa la "Marea Unire" de la 1 Decembrie. Marian Lupu a declarat categoric că nu va lua parte la acest eveniment deoarece "este sărbătoarea altui stat".

Sursa: Ziua, 24 noiembrie 2009

AIE, acuzată că înţelege integrarea Republicii Moldova în UE ca unire cu România

Deputatul PCRM Grigore Petrenco afirmă că Alianţa pentru Integrare Europeană percepe procesul de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană ca "integrare în România", informează site-ul Unimedia.

"Alianţa pentru Integrare Europeană înţelege integrarea europeană ca un proces de integrare în România", a declarat Grigore Petrenco.

De altfel, potrivit lui Petrenko, Partidul Comuniştilor din R.Moldova nu va vota în favoarea lui Marian Lupu în scrutinul prezidenţial.

Întrebat dacă PCRM şi-a schimbat poziţia după vizita lui Vladimir Voronin la Moscova, Grigore Petrenco a răspuns: "Vom rămâne consecvenţi. Nu-l vom vota pe Marian Lupu la funcţia de şef al statului".

"Astăzi, Parlamentul va decide data alegerii preşedintelui ţării. Ulterior, vom stabili când va avea loc şedinta în plen a PCRM, unde vom decide oficial dacă vom participa sau nu la alegerea şefului statului. Vom avea o poziţie oficială faţă de acest subiect până în ziua votării preşedintelui", a declarat Petrenco.

Parlamentul de la Chişinău urmează să decidă marţi ziua când se va desfăşura votul pentru desemnarea preşedintelui ţării.

Sursa: http://unimedia.md/?mod=news&id=14255 4 noiembrie 2009

Oficial ucrainean la Chisinau pentru a examina "posibilitatea unirii" Republicii Moldova cu Romania

Secretarul Consiliului pentru Aparare si Securitate Nationala a Ucrainei, Raisa Bogatariova, se afla marti si miercuri intr-o vizita in Republica Moldova, iar unii deputati din Rada Suprema (parlamentul unicameral de la Kiev) sustin ca vizita acesteia este legata de examinarea posibilitatii unirii Republicii Moldova cu Romania in cadrul unui stat comun, relateaza din Kiev agentia rusa de presa Novai Reghion.

"Am vazut ca ne putem confrunta cu posibile socuri absolut serioase pe tronsonul transnistrean al granitei moldo-ucrainene. Se mai stie ca serviciile secrete romane duc negocieri neoficiale cu anumite servicii secrete din Transnistria pentru ca unirea Republicii Moldova cu Romania, despre care se vorbeste la modul serios in Romania si care este evocata de unii reprezentanti ai noii coalitii de guvernare de la Chisinau, sa se produca in fapt prin separarea Transnistriei", a declarat pentru Novai Reghion deputatul Taras Cernovol, din Comisia pentru relatii internationale a Radei Supreme.

Ucraina face parte din formatul de negocieri "cinci plus doi" in problema rezolvarii diferendului transnistrean. Din pacate, la Kiev a fost dat uitarii diferendul transnistrean", sustine deputatul ucrainean, adaugand ca, in sfarsit, cineva dintre responsabilii ucraineni s-a gandit sa mearga la Chisinau si Tiraspol pentru a vedea ce se intampla la fata locului.

Raisa Bogatariova intreprinde marti si miercuri o vizita de lucru in Republica Moldova, urmand sa viziteze atat Chisinaul, cat si capitala regiunii transnistrene Tiraspol.

Sursa: Epoch Times, 3 noiembrie 2009

România se pregăteşte de absorbţia Republicii Moldova, scrie Kommersant

România se pregăteşte pentru absorţie, scrie vineri publicaţia rusă Kommersant, referindu-se la adoptarea de către Parlamentul României a amendamentelor legislative cu privire la simplificarea redobândirii cetăţeniei române pentru cetăţenii Republicii Moldova.

Camera Deputaţilor a adoptat OUG 36/2009 pentru modificarea Legii cetăţeniei prin care este uşurată modalitatea de redobândire a cetăţeniei române pentru cei care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau le-a fost ridicată fără acceptul lor.

Inţiatorul simplificării redobândirii ceteţeniei române pentru Republica Moldova a fost preşedintele României Traian Băsescu, reaminteşte publicaţia rusă. Senatul a adoptat pe 9 iunie, cu 85 de voturi pentru şi şapte împotrivă, OUG 36/2009 care modifică Legea cetăţeniei, astfel ca persoanele care au pierdut cetăţenia română şi descendenţii lor până la gradul III să poată cere redobândirea acesteia imediat după obţinerea dreptului de şedere.

Potrivit ordonanţei adoptate de senatori, persoanele care au pierdut cetăţenia română din motive neimputabile lor şi descendenţii acestora până la gradul III pot depune cererea de redobândire sau acordare a cetăţeniei după obţinerea dreptului de şedere, fiind eliminat termenul de patru ani de la data obţinerii acestui drept, condiţie conţinută în vechea formă a Legii cetăţeniei.

Un alt amendament votat în comisie majorează numărul membrilor Comisiei de acordare a cetăţeniei din cadrul Ministerului Justiţiei de la 8 la 12, pentru a accelera examinarea dosarelor, mai scrie publicaţia rusă.

"În acest sens, vor fi înfiintate oficii suplimentare în regiunile de est ale României. Iar cheltuielile deja au fost incluse în proiectul de buget", scrie Kommersant. De asemenea, noua formă a Legii propusă prin ordonanţă prevede că preşedintele Comisiei pentru cetăţenie poate cere, de la orice autoritate, relaţii cu privire la îndeplinirea condiţiilor privind loialitatea faţă de statul român şi lipsa condamnărilor, impuse solicitantului. Nu în ultimul rând, legea a fost modificată astfel încât termenul de verificare a condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române a fost redus de la minimum şase luni la maximum cinci luni de la data înregistrării cererii, iar interviul prin care se făcea dovada cunoaşterii limbii române a fost eliminat în cazul redobândirii cetăţeniei.

Kommersant mai scrie că "doritorii de a obţine cetăţenia română printr-o schemă simpificată îşi puteau realiza visul şi anterior. În anii precedenţi, Bucureştiul a organizat de câteva ori acţiuni speciale în acest sens. Atunci, pentru obţinerea cetăţeniei române locuitorii R. Moldova trebuiau să facă o cerere în acest sens, în care indice numele, prenumele, adresa şi să o trimită la Consulatul României". "Este adevărat, scrie cotidianul rus, că astfel de acţiuni au fost de scurtă durată şi au stârnit reaţiii negative la Chişinău, care l-a acuzat pe vecinul său de "tendinţe extremiste". De exemplu, în toamna anului 2006, în timpul unei astfel de acţiuni, ceteţenii R. Moldova au trimis peste 500.000 de cereri în vederea redobândirii cetăţeniei române, scrie Kommersant.

"Numărul doritorilor de a obţine cetăţenia română a crescut după ce România devenit stat mebru al UE. Atunci Bruxelles-ul şi-a manifestat îngrijorarea faţă de acţiunile Bucureştiului. Încă din etapa de discuţie a amendamentelor legislative Comisia Europeană a numit "îngrijorătoare" intenţiile României de simplificare a acordării cetăţeniei pentru locuitorii R. Moldova, mai scrie cotidianul rus. Comisia Europeană sublinia, susţine Kommersant, că procedura simplificată de acordare a cetăţeniei ar putea permite Bucureştiului "să anexeze a patra parte din populaţia Republicii Moldova". Însă autorităţile române nu au ţinut cont de temerile Bruxellesului. "Obligaţia politică şi morală a României şi a românilor este să lupte pentru ca familiile noastre de pe malul de est al Prutului să se întoarcă acasă, în Europa", a spus preşedintele Băsescu în Parlamentul European.

La Chişinău această retorică nu a fost tocmai salutată, dar "autorităţile R. Moldova nu sunt tentate să dramatizeze situaţia", potrivit publicaţiei ruse. Mai mult, spre deosebire de fostele autorităţi ale R. Moldova, puterea actuală are o atitudine mai înţelegătoare faţă de aspiraţia cetăţenilor de a obţine cetăţenia română, care le permite să călătorească în UE", adaugă Kommersant. De asemenea, R. Moldova nu este îngrijorată de posibilitatea unei anexări.

"Potrivit statisticilor româneşti, până în prezent cetăţenia română au obţinut-o doar 120.000 de locuitori ai R. Moldova", a declarat pentru Kommersant Andrei Popov, membru în Comisia de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul moldovean. "La urma urmelor, pe teritoriul R. Moldova locuiesc mai mulţi cetăţeni ruşi decât români", a adăugat el. În acelaşi timp, deputatul Partidului Democrat spune că acţiunile Bucureştiului îi oferă un argument în plus Chişinăului în dialgul cu Bruxellesul în vederea încheierii acordului referitor la regimul de anulare a vizelor dintre R. Moldova şi UE, conchide Kommersant.

Sursa: NewsIn, 31 octombrie 2009

Moldova.2: Unirea ar putea fi o soluţie pragmatică, dar pe cine interesează?

Ar fi bine să ne unim cu Republica Moldova, dar vrem să ne unim? “Mai mare e mai bun”: o judecată de felul ăsta se aplică foarte bine ţărilor, chiar şi în aceste vremuri, în care graniţele încep să îşi piardă din importanţă. Ce anume împiedică cetăţenii Republicii Moldova şi ai României să subscrie la o asemenea judecată şi să procedeze în consecinţă?

Să privim întâi lucrurile dinspre Republica Moldova, aşa cum le-am văzut în recenta călătorie pe care am făcut-o. Alianţa pentru Integrare Europeană, forţa guvernantă după ce comuniştii lui Voronin au trecut într-un con de umbră, este privită cu scepticism de moldovenii vorbitori de română, orientaţi către Vest. Asta nu înseamnă că aceştia nu se bucură de ceea ce s-a întâmplat după alegerile din iulie. Pentru noi, ceea ce s-a întâmplat în Piaţa Marii Adunări Naţionale de la Chişinău a fost încă un spectacol pe televiziunile de ştiri; pentru ei, e important. Lucrurile se încurcaseră destul de rău în timpul guvernării comuniste, deşi, aşa cum îmi zice cineva, “ghinionul nostru [al moldovenilor] e că de prin anii ‘70 s-a trăit bine aici, sub comunişti, după foamete şi ce a mai fost după război”. Într-un studiu Soros, regimul Voronin se leagă de preluări forţate ale unor afaceri, inclusiv de către familia Voronin şi apropiaţii ei, folosirea Ministerului Afacerilor Interne şi a Serviciului de Informaţii Speciale ca instrumente de teroare împotriva oamenilor de afaceri şi a jurnaliştilor critici, controlul asupra justiţiei şi altele.

Sprijinul pe care unii moldoveni îl acordă Alianţei pentru Integrare Europeană ţine, cu alte cuvinte, de cele de mai sus, dar se amestecă cu un scepticism tranşant faţă de dorinţa alianţei de guvernare de a-şi îndeplini obiectivele. La tot ce ştim în România, integrarea europeană, în sensul de admitere în Uniune, e o fata morgana, cu toate că inclusiv comuniştii lui Voronin şi-o trecuseră în program. Bruxelles-ul e mai mult decât reticent în a deranja Kremlinul cu tratativele de aderare a unui stat din zona CSI, mai ales după eşecul lui Bush de la summitul NATO din Bucureşti, legat de Georgia şi Ucraina. Am văzut cu ochii mei atunci cum Vladimir Putin, încă preşedinte, a explicat tranşant liderilor occidentali că Rusia nu va tolera prezenţa unui bloc militar puternic la frontierele proprii. Or ştim prea bine că NATO e “la pachet” cu UE şi Moldova e destul de aproape de frontierele respective. Deşi şi-a asumat rolul de avocat al Republicii Moldova la Bruxelles, România poate face prea puţin pentru a rezolva această chestiune, aşa încât o integrare statală, clasică, în UE e destul de clar o gogoaşă. Noua linie de politică externă americană, a lui Barack Obama, cu deciziile despre scutul anti-rachetă şi tot restul nu fac decât să întărească toate raţionamentele de mai sus.

Moldovenii ştiu toate acestea, iar naivitatea (ca să nu-i spunem cu totul altfel) liberalilor, liberalilor-democraţi şi democraţilor de la Chişinău de a-şi pune în numele coaliţiei integrarea europeană nu se vede ca o idee fericită. Dacă “integrarea europeană” nu înseamnă “admitere în UE” ar rămâne două variante: o modalitate de cooperare laxă, de facto, a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană şi “fuziunea prin absorbţie”, adică unirea cu un stat din UE. Parteneriatul de facto ţine mai mult de mecanisme economice, iar economia Republicii Moldova este racordată la şi complementară cu restul economiilor din CSI. Va fi destul de greu şi va lua destul timp ca exporturile şi importurile, know-how-ul şi proprietatea să se reorienteze către Europa.

Aşa ajungem la unire ca soluţie pragmatică pentru Republica Moldova, mai ales că pe termen lung şi România are beneficii dintr-un astfel de act. Intenţii ca acelea anunţate de preşedintele Băsescu, de acordare a cetăţeniei române pentru mare număr de moldoveni, merită examinate cu atenţie. Bineînţeles că Bruxelles-ul şi alţi centri de putere din Occident nu ar privi cu ochi buni o astfel de mutare, indiferent de voinţa majorităţii din statele respective, justiţie istorică şi altele, dar au mai puţine mecanisme instituţionale pentru a contracara o astfel de mutare decât în cazul demersurilor de admitere în UE a Republicii Moldova ca stat separat. Problema e că declaraţiile preşedintelui Băsescu sunt, până la proba contrarie, unele fără acoperire. La Chişinău, nimeni nu crede în îndeplinirea acestor intenţii, date fiind mizeria şi cozile interminabile de la consulatul român. Diplomaţii români par mai buni la pat decât la altceva, iar “prin târg”, târgul fiind Chişinăul, se vorbeşte despre cei 1500 de euro pe care trebuie să îi dai unei firme de intermediere pentru cetăţenie, fără garanţii, ca despre un dat existent de multă vreme. Asta în condiţiile în care 500 de dolari sunt un salariu (foarte) bun în oraşul cu pricina.

Cu alte cuvinte, după căderea comuniştilor, la Chişinău, lucrurile s-au schimbat, dar fără să se revizuiască nimic. Declaraţiile “pentru uz intern”, românesc, ale preşedintelui Băsescu urmează să capete acoperire prin demersurile executivului de la Bucureşti (sau nu), iar ceilalţi lideri politici din România neglijează, ca totdeauna, o temă politică vacantă, care le-ar aduce şi voturi, şi prestigiu istoric. La insuficienţa politicienilor de pe ambele maluri ale Prutului (idealuri vagi, de neatins în Republica Moldova, trăncăneală la Bucureşti) se adaugă şi o anumită mentalitate tribală a românilor şi moldovenilor. Se ştie despre reputaţia proastă pe care o au basarabenii în România, pe alocuri: sălbatici, infracţionali, beţivi, leneşi etc. Aceste stereotipuri au însă un corespondent mai puţin cunoscut de românii de aici, în partea cealaltă: românii din România (bucureştenii mai ales) sunt manelişti, ţiganizaţi, obsceni, violenţi, agitaţi, lipsiţi de cuvânt, tabloidizaţi, escroci etc.

Dincolo de toate aceste premise, unirea necesită un grad de abilitate şi ştiinţă diplomatică pe care politicienii români nu-l posedă. Poate că nişte oameni cu state la Bruxelles, ca europarlamentari, ar putea face ceva dacă ar reveni în structurile Ministerului Afacerilor Externe, dar deocamdată între delegaţia românească din Parlamentul European şi MAE nu există suficiente puncte de contact. Poate că, în viitorul ipotetic schiţat, al unirii, România s-ar trezi cu o problemă din clasa RDG, dar în zeci de ani diferenţele s-ar aplana. Moldova ar avea un beneficiu imens, de a ieşi din sfera de influenţă rusească, or această sferă înseamnă avantaje numai pentru un grup restrâns de cetăţeni, iar jocul economic şi altele nu se desfăşoară acolo conform regulilor “de dincoace”, ca dovadă raportul Soros despre guvernarea Voronin. Cine să creadă, totuşi, în toate acestea cât timp diplomaţii români îşi fac de cap cu femei prin hoteluri, Moscova ştie să recurgă la represalii, iar dincoace, noi n-avem niciun fel de perspectivă istorică şi spirit de sacrificiu?

P.S.: Nu sunt “basarabolog” şi poate că asta se vede în unele din cele spuse mai sus. Am fost de două ori la Chişinău, unde prietenii moldoveni mi-au furnizat o groază de informaţii, am discutat cu un fost ambasador al României acolo şi în general am urmărit problema, aşa că am considerat că ştiu câte ceva. Totuşi, acest post este mai curând o invitaţie la discuţie decât o tentativă de a tranşa problema în mod definitiv.

UPDATE: Vicepreşedintele american Joe Biden, după întâlnirea cu Băsescu: Sperăm să vedem Moldova cât mai curând în structurile euroatlantice. Voi îl credeţi?

Sursa: Media lui Comanescu 22 octombrie 2009

De frica lui Medvedev, Vlad Filat spune ca “unirea cu Romania este imposibila”

Pe 8 octombrie, a avut loc la Chisinau reuniunea Comunitatii Statelor Independente, acest colos cu picioare de lut, conceput de Kremlin ca o replica la Uniunea Europeana. O “comunitate” fara piata libera, in care Rusia vrea sa-si exercite suzeranitatea politico-militara, de tip medieval si in care nici rusii nu mai cred. Si ca sa nu-i cada prea greu lui Dmitri Medvedev si omologului Vladimir Putin, premierul Vlad Filat oferit un interviu pentru ziarul “Kommersant” de la Moscova. Cu un titlu care sa mangaie orgoliul tarului ascuns: “Gavariat sto ia jastkii i beru primer s Putina” – “Se spune ca sunt dur si ca il imit pe Putin”. In analiza acestui dialog, pornesc de la premisa ca Vlad Filat nu putea spune mai mult. Sa-i facem aceasta concesie fiindca este primul zbor printre hultani.

“Nu avem nevoie de NATO”
Ziaristul Vladimir Soloviov retine ca Filat a efectuat prima vizita in calitate de premier la Bruxelles (iar nu la Moscova, ar zice el, si nu la Bucuresti – as spune eu). “Am fost invitat la Bruxelles si am explicat Europei cine suntem. (…) Am dorit o intalnire cu presedintele Federatiei Ruse Dmitrii Medvedev, (…) dar se pare ca presedintele rus are alte prioritati”, a raspuns Filat. Am vrut, dar nu s-a putut. “La Bruxelles ati ridicat problema integrarii euroatlantice a Moldovei, se spune ca tara vrea sa intre in NATO. Pentru ce va trebuie asta?”, l-a intrebat “Kommersant” ca la KGB. “Eu nu pot vorbi si hotari in numele poporului moldovean. Eu asa am spus atunci, iar acum repet. Aceasta problema - daca exista - trebuie rezolvata de catre poporul moldovean”, a raspuns Vlad Filat. “Deci NATO este o problema?” “Este o problema. Eu la fiecare intalnire explic, indeosebi rusilor, ca noi nu aderam la NATO. Chiar daca am vrea, nu am putea sa intram. Este o norma constitutionala foarte dura, care nu se poate schimba. (…) La aceasta intrebare pot raspunde numai cetatenii Republicii Moldova. Fara asta nu se poate merge nicaieri, dar aici sunt foarte multe speculatii.”

“Haideti sa punem punct acestei probleme”, indica ziaristul rus. “Si eu vreau sa fac asta. (…) Republica Moldova este o tara neutra. Este prevazut in Constitutie”. “Dar dumneavoastra ce credeti, in principiu, Moldova ar trebui sa intre in NATO sau este o tema neactuala?”, nu se lasa Volodea, iar Filat devine concesi ca moldoveanul: “In prezent nu este o tema actuala, iar noi nu discutam asa ceva cu Alianta. Avem nevoie de asa ceva sau nu? Nu, nu avem. In prezent (aderarea la NATO – n.red.) nu ne rezolva problemele.

“Noi vrem in Uniunea Europeana”
Dar ciocanul rusesc reia loviturile: “Dar Moldova tinde spre NATO?” Aici intervine Vlad Filat si despica firul: “Noi vrem in Uniunea Europeana si asta o spunem raspicat. NATO nu este o prioritate. Cand ne intalnim cu reprezentantii Rusiei, ii intrebam: pe voi va irita chiar si discutiile despre NATO, dar cum vreti voi sa vedeti Moldova? Si ei raspund: ca pe o tara neutra. Bun, cu asta suntem de acord, si noi avem scris acest lucru in Constitutie si in toate legile. Atunci asigurati-ne neutralitatea! Fiindca acum noi nu suntem o tara neutra. Pe teritoriul nostru exista trupe si arme rusesti. Nu este esential numarul lor. Un soldat numai si inseamna prezenta (militara straina - n.red.). Vom fi foarte deschisi in discutiile cu partea rusa. Suntem oameni pragmatici si ne vom respecta acordurile”. Premierul de la Chisinau nu se sfieste sa prezinte blocajele (si santajele) practicate de Moscova in relatiile bilaterale. “Au ramas bariere in calera produselor noastre spre piata rusa. Pe de o parte, noi vrem sa ne imprietenim si sa avem relatii bune cu Rusia, dar din partea UE ni se deschid multe perspective, iar din partea rusa dispar barierele. In 2008, am avut schimburi comerciale de 1 miliard de dolari, iar pentru 9 luni din acest an – doar 300 de milioane de dolari. Nu criza e de vina. Uniunea Europeana a ajuns pe primul loc in relatiile noastre comerciale. Se schimba accentele.” Vlad Filat a promis ca va pune toate aceste probleme pe masa la intalnirea cu Suvalov si Kudrin. Inclusiv despre creditul de 500 de milioane de doloari. “Exista opinia ca a fost o promisiune politica, facuta de Rusia comunistilor in scopuri electorale. A venit momentul in care poporul rus, prin intermediul autoritatilor, il ajuta nu pe Voronin sau pe Filat, ci poporul Republicii Moldova sa depaseasca o perioada extrem de complexa”. Premierul a amintit de cele 9000 de tone de grau, trimise de Rusia ca ajutor umanitar Republicii Moldova, dar toata cantitatea a ajuns la doua companii particulare, probabil agreate de Voronin.

“Sunt premier si vorbesc limba romana”
“Limba de stat in R. Moldova este o problema politica. Ati spus la Bruxelles ca romana va deveni limba de stat”, se intereseaza “Kommersant”. Aici Filat a facut un paralelism ciudat intre Marea Britanie si SUA, unde oamenii vorbesc limba engleza si recunosc fara probleme aceasta realitate. Dupa care pune accentele cuvenite, asa cum numai Mircea Druc a facut-o si, partial, Petru Kirilovici Lucinski (culmea!). “Daca eu sunt premier, nu inseamna ca vorbeasc limba moldoveneasca. Da, eu sunt cetatean al Moldovei, dar limba pe care o vorbesc este romana. A fost o conjunctura ca in Constitutie se numeste limba moldoveneasca si nu putem schimba acest lucru. Intrebati-i pe rusofonii din Chisinau ce limba vorbim si ei va vor spune: romaneste”.

“Ajunge cu speculatiile ca ne unim cu Romania!”
Despre unirea Basarabiei cu Romania Filat sustine ca ar fi fost doar propaganda comunistilor care i-au atribuit asemenea ganduri. El nu are o asemenea convingere pentru ca nu vrea ca populatia R. Moldova sa fie divizata din aceasta cauza. “Eu nu ascund ca suntem interesati in relatii normale cu Romania. In programul nostru de guvernare exista un punct care se refera la semnarea tratatului (politic) de baza cu Romania si a tratatului de delimitare a frontierei moldo-romane (sic!). Vom rezolva chestiunea si vom pune punct. Ajunge cu speculatiile ca ne unim cu Romania! Moldova s-a constituit ca stat si oamenii care traiesc aici se considera cetateni ai acestei tari. Populatia nu doreste unirea si este imposibila din punct de vedere juridic”.

Este posibila o noua invazie rusa in Basarabia?
Dar ce te faci, Volodea, ca Igor Smirnov a spus ca oricum nici nu vrea sa auda de Chisinau si ca el vrea sa se uneasca cu… Rusia? Asa, peste o mie de kilometri de teritoriu ucrainean. Aici Vlad Filat introduce niste nuante de care trebuie sa tinem seama: omul chiar gandeste. “Smirnov a vorbit si altadata la fel si nu comentez. Vom incepe tratativele cu Tiraspolul. Nu se leaga dialogul cu Smirnov – vom vorbi cu oamenii. Trebuie abordat altfel procesul de reglementare, iar eu totdeauna am spus ca reintegrarea trebuie sa se produca intre oameni, si nu doar intre politicieni. Evident ca e necesar un format politic. Exista o administratie nerecunoscuta a Republicii Moldovenesti Nistrene si noi va trebui sa purtam tratative cu ea. Tarile-garante trebuie sa ne ofere garantii. Nu ne aflam in razboi, dar mergeti la frontiera cu Transnistria si veti vedea acolo tancuri, casti, automate, militari camuflati. Nu e normal si Rusia este cea care trebuie sa demonstreze cum se poate rezolva pasnic acest conflict”. Sulfa batrana, Serghei Lavrov, seful diplomatiei ruse, ne asigura ca Rusia s-ar retrage de pe Nistru, dar nu poate: daca ii fura careva jucariile? “Contingentul rus se afla acolo nu pentru ca noi dorim acest lucru, ci pentru ca militarii nostri indeplinesc o misiune foarte importanta - pazesc o cantitate impunatoare de munitii. Ei asigura functionalitatea normala inclusiv a granitelor administrative dintre regiunea transnistreana si cealalta parte a R. Moldova”, a explicat Lavrov in maniera stalinista. Cuiul lui Pepelea functioneaza perfect pentru izmenele Kremlinului.

“Kommersant” se teme ca se ridica pe Nistru un al doilea Saakasvili. Ii asiguram ca nu a venit momentul, dar daca mai stau mult acolo, va veni. “Aveti un stil care seamana cu al lui Mihail Saakasvili. Tot asa a inceput si el cu prietenia fata de Rusia, dar a mers convins spre Vest, iar in august 2008 am vazut cum s-a terminat. Este posibil un scenariu gruzin (georgian – n.red.) in Moldova?”, intreaba Vladimir Soloviov. “Este cu totul alta situatie. Apoi despre mine se spune altceva. Ca sunt omul Moscovei, ca sunt occidental convins. Cineva spunea ca sunt dur si ca il imit pe Putin. Exista multe asemanari. De ce oare daca omul are caracter, daca are niste obiective pe care vrea sa le implineasca, obligatoriu trebuie comparat cu cineva?”, se intreaba Filat. El i-a indemnat pe comunisti sa voteze cu presedintele propus (Marian Lupu, adica) “pentru a da republicii o sansa de dezvoltare normala”. Ii asiguram pe prietenii nostri rusi ca nu vor mai reusi sa invadeze vreodata Basarabia. Situatia geopolitica s-a schimbat si romanii se vor apara impreuna cu aliatii lor, oricat ar parea de incredibil acum.

Avantajele unirii pentru R. Moldova
Am pornit de la premisa ca-i acordam lui Vlad Filat toate circumstantele atenuante, dar nu putem lasa lucrurile oricum asa fiindca va trebui sa-i amintim ce a spus despre aderarea la NATO: “Eu nu pot hotari in locul populatiei”. La fel si in cazul reintregirii nationale. Nici Vlad Filat, nici Traian Basescu, nici Lenin sau Stalin, nici Jose Manuel Durao Barroso nu pot hotari in locul natiunii romane. Mai devreme sau mai tarziu, romanii se vor uni. La fel ca in cazul poporului german, acest proces este inevitabil, este scris in codul nostru genetic, dincolo de interesele de moment ale politicienilor.
Pentru cei care nu inteleg imperativele epocii lor, trebuie sa prezentam avantajele unirii pentru R. Moldova:
• Libertatea circulatiei pentru tinerii care doresc sa studieze si sa lucreze in tot spatiul european;
• Nimeni nu le-ar putea interzice tinerilor basarabeni, indiferent de etnie, sa studieze in Rusia sau in Ucraina, daca vor dori;
• S-ar rezolva definitiv delicata problema a redobandirii cetateniei;
• Ar putea fi reprezentati direct in organele puterii de la Bucuresti si de la Bruxelles;
• Reprezentarea automata a tuturor minoritatilor din R. Moldova in Parlamentul de la Bucuresti prin alegeri libere si corecte;
• Se asigura conservarea spiritualitatii romanesti in toata Basarabia;
• Libertatea investitorilor din R. Moldova sa actioneze in tot spatiul comunitar, conform legilor europene, fara ingradiri de tip mafiot;
• Investitorii din R. Moldova ar deveni un adevarat varf de lance pentru afacerile europene in spatiul ex-sovietic in diverse ramuri fiindca ei cunosc cel mai bine toate regiunile;
• Aderarea la Uniunea Europeana ar fi mult mai ieftina pentru populatie fiindca o parte din eforturile financiare ar fi preluate de Romania;
• Aderarea la Uniunea Europeana s-ar face mai usor fiindca Romania a negociat deja toate capitolele din acquis-ul comunitar verificate in practica si adoptate pas cu pas;
• Impreuna cu Romania ar constitui o adevarata forta prin numarul mai mare de voturi in Parlamentul European
• Unirea ar face posibila reducerea cheltuielilor cu birocratia de la Chisinau, care ar putea sa-si pastreze totusi propriul Parlament. Nu ar mai fi necesare cheltuielile cu atatea ambasade pentru o tara si asa saracita etc.

Avantajele unirii pentru Romania
• Rezolvarea unei nedreptati istorice fiindca romanii din Basarabia inca mai au certitudinea ca au fost abandonati de Romania;
• Unirea ar face posibila comercializarea produselor alimentare naturale (ecologice) din Basarabia la Iasi, la Galati sau la Bucuresti, iar preturile ar scadea simtitor;
• Investitorii din Romania ar putea actiona fara ingradiri in Basarabia si, cu ajutorul oamenilor de afaceri locali, si-ar extinde activitatea in tot spatiul ex-sovietic;
• Investitiile comune din domeniul infrastructurii si al mediului s-ar face mult mai usor;
• Romania ar conta mai mult la Bruxelles prin numarul de voturi mai mare, ajungand pe picior de egalitate si reprezentare cu Polonia etc.
Daca, in schimb, Vlad Filat si Iurie Leanca intentioneaza sa propuna Bucurestiului semnarea unui tratat politic de baza de felul celui convenit cu Ucraina, eu le-as sugera sa nu mai bata drumul degeaba, sa ramana acasa. Niciun politician roman lucid nu ar semna un asemenea document prin care s-ar face partas cu Molotov si cu Ribbentrop, asa cum a procedat “liderul regional” Emil Constantinescu. Deocamdata, Chisinaul a transmis Moscovei ca va activa in CSI numai “pe plan economic, nu si pe plan politic sau militar”. In rest, nu trebuie sa-i cerem lui Vlad Filat si, cu atat mai putin, lui Marian Lupu, sa faca unirea. Ei nu au un asemenea cromozom cu care te nasti sau nu. Unirea este o chestiune de instinct, de viziune. “Nu uitati ca la Chisinau nu au invins istii. La Chisinau au invins deocamdata liberalii”, a subliniat Mircea Druc, despre care Ion Ungureanu spunea ca era o combinatie de Napoleon si Don Quijote. Este ideal ca noua putere de la Chisinau sa-i lase pe tineri sa studieze in Romania cu burse, sa promoveze si sa garanteze afacerile romanilor in R. Moldova, sa accepte ajutorul dezinteresat pe care-l ofera Bucurestiul pentru populatia de-acolo si nimeni nu mai aminteste de unire. Ca unirea nu ar fi actuala… Sa fim seriosi, dar cat de actuala era in martie 1918, cand statul roman aproape ca disparuse? Iar daca altfel nu se va putea, va trebui sa ne gandim foarte serios la modelul cipriot. Turcii din Cipru regreta amarnic acum ca nu au intrat in UE si ca au ramas cu Ankara de gat…
Autor: Viorel Patrichi
Sursa: Gardianul, 10 octombrie 2009

Unirea R. Moldova cu România este imposibilă, declară Filat

Noul premier moldovean, Vlad Filat, care a preluat funcţia după trecerea în opoziţie a comuniştilor, a dat asigurări că aderarea la NATO nu figurează printre priorităţile Republicii Moldova şi că unirea ţării sale cu România este imposibilă, relatează RIA Novosti, în pagina electronică.

"Se fac prea multe speculaţii... R. Moldova este o ţară neutră, ceea ce constituie o normă a Constituţiei. Suntem cetăţeni care respectă legea şi vom guverna ţara în conformitate cu normele Constituţiei. Milităm pentru relaţii normale cu NATO, care să fie cel puţin apropiate de raporturile pe care le întreţine Rusia cu Alianţa", a declarat Vlad Filat într-un interviu publicat, vineri, de cotidianul rusesc Kommersant.

El a adăugat că aspiraţiile Chişinăului se îndreaptă către Uniunea Europeană. "Aspirăm la UE şi o declarăm în mod explicit. NATO nu este prioritatea noastră", a subliniat şeful Executivului moldovean.

Instalarea noului regim de la Chişinău a alimentat zvonurile privind o eventuală unire a R.Moldova cu România.

"Nu sunt decât rezultatul propagandei duse de comunişti în timpul campaniei electorale (...). Moldova este un stat (independent), iar locuitorii săi se consideră cetăţenii săi. Populaţia nu doreşte unirea, iar aceasta este imposibilă din punct de vedere juridic", a spus Filat, recunoscând totuşi că ţara sa este interesată să aibă relaţii normale cu Bucureştiul.

Potrivit Unimedia, care face referire la interviul acordat de premierul moldovean cotidianului rusesc Kommersant, Filat a declarat că între temele abordate în relaţia cu Rusia se numără soluţionarea diferendului transnistrean, cât şi probleme economice precum accesul produselor moldoveneşti pe piaţa rusă. "Pe de o parte, dorim relaţii bune cu Rusia, dar pe de altă parte, în vest ni se deschid mai multe oportunităţi, în timp ce din partea Rusiei apar permanent bariere", a precizat el.

În interviul acordat cotidianului rus, Filat a declarat că vorbeşte limba română menţionând că în Republica Moldova "nu s-a abordat competent subiectul limbii".

"Americanii se simt incomod că vorbesc în limba engleză? Nu, deloc. Exact la fel şi noi vorbim limba română. Despre subiectul limbii nu s-a vorbit competent niciodată în R. Moldova. Da, eu sunt premierul Republicii Moldova, dar vorbesc limba română. Faptul că în Constituţie se numeşte moldovenească, e o problemă a conjuncturii de la momentul adoptării documentului (...)", a explicat Filat.

Cât despre împrumutul în valoare de jumătate de milion de dolari promis de Rusia, premierul moldovean a afirmat că Moscova "poate demonstra că nu îl ajută pe Voronin sau Filat, dar ajută cetăţenii Republicii Moldova".

Făcând referire la declaraţiile lui Igor Smirnov, potrivit căruia doreşte ca Transnistria să devină parte a Federaţiei Ruse, Filat a refuzat să comenteze declaraţiile liderului de la Tiraspol. "Noi vom vorbi cu oamenii - este nevoie de o altă abordare - reîntregirea trebuie să aibă loc între oameni, nu doar între politicieni. Noi vorbim despre pace, dar în regiune stau militari, armament, tancuri (...)", a menţionat el. Potrivit lui Filat, Rusia trebuie să demonstreze că acest conflict poate fi rezolvat "în mod pacifist".

Sursa: Mediafax

Paunescu: Unirea R. Moldova cu Romania poate avea loc, insa nu cred ca este momentul potrivit

Unirea Republicii Moldova cu Romania poate avea loc, dar acum nu este momentul potrivit, declara scriitorul Adrian Paunescu, mentionand totodata ca in prezent Romania nu poate acorda un ajutor substantial Republicii Moldova.

Reintregirea romanilor de pe malurile Prutului poate avea loc, "insa nu cred ca acum este momentul potrivit", a declarat Paunescu intr-un interviu acordat pentru agentia Info-Prim Neo din Republica Moldova. Moldova trebuie sa consolideze raportul cu vecinii. Trebuie sa aiba o relatie buna cu Moscova. O relatie buna nu inseamna o relatie de umilinta, ci o relatie de buna vecinatate si un interes reciproc", a spus el.

Potrivit scriitorului roman, trebuie creat dinspre Chisinau si Bucuresti un focar de cunoastere si apropiere de cauza romaneasca de catre oamenii care poarta cel mai inalt grad de raspundere, adica de catre negociatori. "Avem nevoie de negociatori, care sa fie capabili sa contamineze de adevar pe acei cu care discuta. Indiferent de cate cadouri otravite se pot face de catre acei ce vor sa tina Moldova in imperiu. Daca avem negociatori buni, se ajunge la ce s-a ajuns in lupta noastra cu Ucraina pentru teritoriul in Marea Neagra. Am castigat", a mentionat Paunescu.

Fiind intrebat care ar putea fi contributia Romania pentru a sprijini integrarea europeana a Republicii Moldova, Paunescu a declarat ca pentru moment aceasta nu poate fi una substantiala. "Remarc cu tristete ca Romania este atat de haotizata, saracita, neputincioasa in ea insasi, incat ajutorul pe care-l poate acorda Moldovei nu poate fi momentan substantial. E ca in cantecul popular "Se unesc doua nevoi" ". In acelasi timp, el a mentionat ca trebuie de facut tot posibilul ca "relatiile noastre sa nu fie pragmatice: nu trebuie sa vrem ceva de la voi".

Paunescu considera foarte importante schimbarile politice de la Chisinau, aratandu-se insa ingrijorat de anumite presiuni din exterior in legatura cu acestea, facand referire la Rusia. "O singura chestiune doar ma nelinisteste, si anume felul cum se creeaza asupra unor zone din aceasta lume presiuni economice, drept nevalidare a schimbarilor politice. Mi-e frica de iarna care urmeaza, mi-e frica de pretul combustibilului, gazului, mi-e frica de nerabdarea oamenilor".

Fiind solicitat sa spuna ce ar trebui sa intreprinda conducerea de la Chisinau pentru a evita destramarea Aliantei pentru Integrare Europeana, scriitorul roman a declarat ca parlamentarii din Republica Moldova trebuie sa se comporte ca membri ai unei singuri formatiuni si sa nu fie orgoliosi. "Interesul national trebuie sa fie mai presus decat cel partinic sau ambitiile personale. Guvernul de la Chisinau trebuie sa se gandeasca la interesul suprem, care este eliberarea Moldovei de subdezvoltare, de teroare, de bolsevism si alinierea fireasca la visurile europene", a declarat Adrian Paunescu.
Sursa: Epoch Times, 6 octombrie 2009

Reunificarea Germaniei – o lectie istorica, neglijata de Romania

La 3 octombrie 1990 a avut loc reintregirea nationala a poporului german (Deutsche Wiedervereinigung), un proces firesc, pe care astazi toti politicienii europeni il considera un act normal. Atunci insa lucrurile nu erau privite la fel si foarte putini lideri au avut intuitia politica necesara sa priceapa imperativele istorice ale dezmembrarii comunismului. Reunificarea Germaniei a fost gandita de cancelarul Helmut Kohl ca un fenomen de absorbtie, acordand asistenta financiara corespunzatoare pentru ca procesul sa nu scape de sub control. Republica Democrata Germana fusese deja reorganizata in cinci landuri, fiind imediat supusa aceleiasi legislatii federale. Astfel, cele 14 regiuni ale RDG au devenit landurile Mecklenburg-Vorpommern, Brandenburg, Sachsen, Sachsen-Anhalt şi Thüringen (Turingia). Se adauga al saselea land format prin reunificarea celor doua parti ale Berlinului divizat. Asa s-a produs “schimbarea directiei” (Die Wende). La 18 martie 1990, avusesera loc primele alegeri libere din RDG care, impreuna cu RFG, SUA, Marea Britanie, Franta si URSS, a semnat “Tratatul doi plus patru”. Documentul acorda suveranitate totala staului german reunificat, care a ramas in Comunitatea Europeana (viitoarea Uniune Europeana). Este indiscutabil ca reactivarea ideilor unyoniste (sic) din Germania din 1985 se datoreaza aparitiei reformatorului Mihail Gorbaciov la Moscova, care, cu sau fara misiune oculta, avea rolul de gropar al sistemului socialist. Reformele initiate in RDG aveau sa se propage rapid in tot blocul comunist, cu efectul dominoului. Ungaria relaxeaza frotniera cu Austria in august 1989 si “cortina de fier” se clatina. In consecinta, peste 13.000 de germani din RDG au incercat sa treaca in septembrie 1989 spre Vest prin… Ungaria. In zilele de 6-7 octombrie 1989, Gorbaciov vine la Berlin pentru a marca 40 de ani de la constituirea RDG. Presedintele Erich Honnecker (“pretinul” lui Nicolae Ceausescu) a refuzat reformele lui Gorbaciov si este inlocuit la conducerea RDG cu Egon Krenz. La 9 noiembrie 1989, el abroga restrictiile de calatorie spre Vest pentru est-germani. Multimea se indreapta spre Zidul Berlinului, care se prabuseste sub tarnacoape. Era momentul european astral, cel mai semnificativ de dupa razboi, cand se punea cruce unei aberatii – divizarea natiunii germane. Multi vorbesc si astazi despre “costurile, povara reunificarii”, de parca destinul unui popor se poate evalua in parale. Germania ar fi platit peste 1.500 de miliarde de dolari pentru acest moment de gratie. Unii specialisti sustin ca economia tarii este afectata si astazi de eforturile pentru reintregirea nationala, altii pretind ca trecerea la moneda euro, in 2001, ar fi cauza recesiunii.

Ignoranta politica sau teama de o Germanie puternica?

Franta si Marea Britanie nu au dorit reunificarea Germaniei, iata o informatie reconfirmata oficial. Pe data de 11 septembrie, Londra a desecretizat documente din care rezulta ca presedintele francez Francois Mitterrand o avertizase pe Margaret Thatcher ca o Germanie reintregita ar putea “dobandi mai mult teren decat Hitler”, arata “Financial Times”. Documentele releva adanca preocupare din Marea Britanie si Franta ca Germania reunificata s-ar putea reintoarce la trecutul nazist. In ianuarie 1990, la cateva saptamani dupa caderea Zidului de la Berlin, presedintele Mitterrand o avertiza pe Margaret Thatcher in legatura cu primejdia reunificarii germane, eveniment care a avut loc in octombrie 1990. Conform celor 500 de pagini publicate, doamna Thatcher a calificat drept alarmante opiniile ambasadorului britanic la Bonn, Sir Christopher Mallaby. Ea si-a exprimat uimirea ca ambasadorul se arata favorabil reunificarii. The Foreign and Commonwealth Office (Foreign Office sau FCO) a desecretizat documentele pentru a demonstra Berlinului ca diplomatii britanici au aplaudat reunificarea Germaniei, chiar daca doamna Thatcher era contra acestui proces firesc. La acea vreme, Mihail Gorbaciov nu mai stia ce atitudine sa adopte fata de Bonn, vazand repulsia lui Mitterrand si Thatcher fata de reintregirea nationala a Germaniei. Eduard Sevardnadze, seful diplomatiei sovietice, propusese chiar ca URSS sa participe la demolarea Zidului Berlinului, un simbol al rivalitatii dintre Est si Vest. Gorbaciov si un ofiter KGB au respins imediat propunerea de teama ca RFG va asimila RDG. Thatcher si Mitterrand jucau duplicitar, incercand sa convinga URSS sa se opuna reunificarii germane, arata alte documente declasificate de Rusia. Gorbaciov chiar a recunoscut atunci ca unii lideri occidentali nu doreau unirea. Thatcher s-a dus la Moscova special ca sa-l convinga pe Gorbaciov sa nu accepte reintregirea nationala a Germaniei. “Reunificarea Germaniei nu este in interesul Marii Britanii si nici al Europei Occidentale. Uitati ce ati citit in comunicatele NATO! Nu dorim o Germanie reunificata. Ar conduce la contestarea frontierelor statelor europene. Nu putem permite asa ceva pentru ca o astfel de situatie ar submina stabilitatea internationala si securitatea noastra”, i-a spus Thatcher lui Mihail Gorbaciov. Este interesant insa ca Doamna de Fier i-a recomandat lui Gorbaciov sa nu uite ca Basarabia apartine Romaniei si ca tarile baltice au dreptul la autodeterminare, la fel ca toate natiunile din Uniunea Sovietica. Mitterrand si Thatcher au pus pana la urma o conditie grava pentru Germania: renuntarea la marca, valuta nationala extrem de bine impusa pe piata mondiala atunci. Astazi, declaratiile cele mai vituperante contra reunificarii Romaniei vin din Rusia, din Ucraina si din… Germania. Mai asteptam 50 de ani sa vedem cine a jucat si aici la doua capete.

Nici Gunter Grass nu a dorit unirea germanilor

Celebrul scriitor Gunter Grass s-a manifestat contra unificarii, un lucru mai grav decat dezvaluirea ca laureatul Premiului Nobel pentru literatura activase in Waffen SS. In cartea “Pe drum, din Germania in Germania”, scrisa in 1990, Grass avertiza ca reunificarea va provoca multe resentimente si dezamagiri. „Cel puţin oamenii politici de o anumită factură ar trebui să ştie că, deşi o reunificare rapidă e fezabilă, pentru aceasta s-ar plăti costul neîncrederii şi al unei fisuri uriaşe (între cele două părţi ale Germaniei)”, nota Grass. Pe coperta cărţii, realizată de Grass însuşi, apar două lăcuste, pentru a face aluzie la o afirmaţie a preşedintelui Partidului Social-Democrat (SPD), Franz Müntefering, care a făcut o comparaţie între aceste insecte şi anumiţi investitori care dau năvală într-o ţară şi, după ce devastează totul, pleacă mai departe.

“Doar Romania si Bulgaria vor ramane pentru noi”

Dezmembrarea lagarului comunist este opera presedintilor americani Ronald Reagan si George Bush-tatal, care l-au folosit subtil si pe Papa Ioan Paul al II-lea, ca pe un arhanghel antisovietic. “Scenaristii” stiau ca va veni marea criza economica mondiala si au vrut s-o evite sau macar s-o amane prin asimilarea tarilor excomuniste, care aveau sa devina piete de desfacere, de mana de lucru ieftina si calificata, dar si resurse de “active” industriale inca productive. Macar pentru fier vechi si pentru terenuri, si tot merita! Ca lucrurile stau asa se poate deduce din documentele desecretizate de catre Guvernul Marii Britanii. Putem afla astazi despre discutiile tensionate dintre cancelarul Helmut Kohl si premierul britanic Margaret Thatcher sau dintre Thatcher si presedintele francez Francois Mitterrand, care se temea ca se intorc “germanii cei rai” din istorie. Era convins ca Uniunea Sovietica se va opune categoric reaparitiei unei Germanii mai puternice. De aceea, Mitterrand cerea sa se reconstituie vechea alianta franco-britanico-sovietica impotriva Berlinului. Cam pana acolo mergea atitudinea lui anticomunista. Ii spunea doamnei Thatcher ca o Germanie reintregita “ar domina Polonia, Cehoslovcia si Ungaria, iar pentru noi ar ramane doar Romania si Bulgaria”. Bush-tatal nu a tinut cont de isteriile celor doi si a hotarat sa supervizeze reintregirea nationala a poporului german. Din cauza inertiei, Londra a pierdut momentul istoric. Cand doamna Thatcher si-a schimbat discursul, era prea tarziu: germanii demolasera zidul. Mai pervers in politica, Mitterrand s-a mulat rapid pe situatie si a propus sustinerea Frantei pentru reunificare, daca Germania renunta la puternica ei marca. Cine sa fi fost in spatele acestui teribil scneariu? Vom afla… Nimic din spaimele afisate de Thatcher sti Mitterrand nu s-a adeverit. Berlinul a oferit Moscovei 71 miliarde de dolari in perioada 1990-1994, la care a adaugat alte 36 de miliarde. Relatiile dintre Germania si Rusia au evoluat mereu spre reconstituirea unei axe mai vechi, desi politica externa a Berlinului este supervizata decent de la Washington.

Subminarea entuziasmului popular din spatiul romanesc

S-a vorbit mult despre modelul german, care trebuia aplicat la Romania dupa 1990. Atat de mult, incat politicienii nostri nu au valorificat nimic. Fie n-au vrut, fie nu s-au priceput, fie erau captivii serviciilor speciale de la Moscova. In plus, s-a dezvoltat o intreaga campanie antiunyonista in tara, prin mijloace subterane de tot felul: de la evaluarea costurilor pana la provocarea mineriadelor sau a dezastrului de la Targu-Mures, ca modalitati de presiune, specifice KGB. Daca este sa-l credem pe Petre Roman ca pe-atunci se aflau in Romania peste 25.000 de agenti sovietici, putem deduce ca acestia nu faceau balet prin patria noastra. Noroc de el ca i-a cerut generalului Mihai Caraman, pe-atunci director al SIE, sa-i scoata din Romania. Iar ei s-au aliniat disciplinat si au plecat. Subminarea entuziasmului popular de la Bucuresti si de la Chisinau s-a facut metodic prin lansarea consecventa in public a cliseelor cu efect de sperietoare. Asa se induce psihoza.

• Scenarii de intoxicare pentru Bucuresti:

- Reunificarea costa prea mult; Romania nu este Germania, desi multe judete de peste Prut au un venit mai mare decat judetele Vaslui, Botosani, Calarasi, Olt sau Alba;
- Trebuie referendum (daca Helmut Kohl facea referendum, Germania era si astazi ciuntita);
- Sa nu suparam Moscova ca nu ne mai da gaz, chiar daca ne aflam deja intr-o economie de tip capitalist;
- Ce vor spune puterile occidentale? Vor crede ca Romania are “pretentii teritoriale”;
- Trebuie sa respectam prevederile Actului final de la Helsinki, desi multe frontiere europene au explodat prin formarea mai multor state noi, fara sa mai invoce nimeni acel document caduc, elaborat si convenit la nivel mondial tot pentru linistea Moscovei;

• Scenarii de intoxicare pentru Chisinau

- De ce trebuie sa ne unim cu Romania unde se traieste mai prost ca in R. Moldova? (Intr-adevar, miscarea anticomunista de la Chisinau nu a fost motivata economic, asa cum s-a intamplat la Timisoara sau la Bucuresti. Basarabenii nu stateau noaptea la cozi pentru… “tacamuri”);
- Daca ne unim, ne lucreaza Rusia prin diversiuni secesioniste, provocate in Gagauzia si in Transnistria (asemenea scenarii au ramas valabile din 1918 si pana astazi);
- Daca ne unim, va fi razboi din nou cu Transnistria (Igor Smirnov a amenintat iar ca va reactiva Armata a 14-a de la Tiraspol dupa ce presedintele interimar Mihai Ghimpu a cerut Rusiei sa-si retraga trupele de peste Nistru;
- Daca ne unim, nu mai putem reintegra Republica Moldova cu Transnistria (in realitate, acest deziderat este fals fiindca Rusia va pleca niciodata de bunavoie de-acolo);
- Daca ne unim, Moscova nu ne mai da gaz (evolutiile ulterioare au dovedit ca si acest scenariu este fals);
- Daca desfiintam frontiera, mii de carute cu coviltir, ticsite cu tigani, stau pe malul Prutului si abia asteapta sa napadeasca Republica Molotov (nici o asemenea eventualitate nu mai posibila fiindca magraonii nostri s-au specializat deja in portofele sau in clonarea cardurilor, din Spania
si pana in Australia).

Ce cred strainii despre romanii de la Chisinau si de la Bucuresti dupa ce si-au risipit sansele prosteste? In primul rand, rusii au ramas convinsi ca ne vom reunifica tara si ca e doar o chestiune de timp. Evident, fara Transnistria. Evenimentele din aprilie 2009 de la Chisinau i-au determinat pe ziaristii germani sa urmareasca mai atent fenomenul politic din Basarabia. “Reunificarea Germaniei este un subiect de conversaţie din ce în ce mai comun în R. Moldova. Înaintea alegerilor parlamentare din 5 aprilie, cererea partidelor de opoziţie privind apropierea sau chiar unirea cu România se bucură de o susţinere din ce în ce mai mare”, scrie Der Spiegel în articolul intitulat “Visuri europene în Moldova comunistă”.

Sursa: Gardianul, 3 octombrie 2009

Mihai Ghimpu: Adică, dacă sunt „unionist”, sunt duşman?

Intr-un interviu acordat ziarului Timpul de la Chisinau, Presedintele interimar Mihai Ghimpu raspunde portavocilor comuniste si aliatilor acestora, din presa de la Chisinau cat si din cea de la Bucuresti:

"Adică, dacă sunt „unionist", sunt duşman? Dar Voronin e comunist, dictator, uzurpator de putere, lucruri confirmate şi de situaţia de la televiziune. El se proclamă patriotul acestui stat, deşi e foarte ruşinos şi periculos să te afli în fruntea statului şi să promovezi minciuna sovietică, manipulând oamenii de rând. Eu n-am venit în politică pentru funcţii. Eu am intrat în Mişcarea de eliberare naţională, ca să lupt pentru adevăr şi dreptate. Noi cunoaştem foarte bine ce ni s-a întâmplat în 1940, când URSS, ocupând acest teritoriu, nu putea să spună că a eliberat românii de sub români. Ca să-şi argumenteze ocupaţia, sovieticii au inventat naţiunea moldovenească..."

Romanian Global News prezinta cateva extrase din interviu:

Dle preşedinte, în timpul guvernării comuniste, Opoziţia îl critica pe Voronin că este şi preşedinte de stat, dar şi de partid. Dacă veţi deţine mai mult timp interimatul, veţi renunţa la şefia PL?

- Contează valorile promovate de către un preşedinte, dar nu faptul dacă este sau nu şef de partid. Noi am avut şi preşedinţi nemembri de partid, care au folosit la maximum toate pârghiile posibile, inclusiv cenzura, pentru a se menţine la putere. În cazul meu, nici vorbă nu poate fi că voi deţine interimatul o perioadă mai lungă de timp. Constituţia nu stabileşte termenul de emitere a decretului de dizolvare a parlamentului, în cazul nealegerii preşedintelui, dar eu sunt convins că vom alege şeful statului până la 11 noiembrie. Avem mai multe pârghii în acest sens.

- Cunoaşteţi măcar un singur deputat comunist care va vota pentru Marian Lupu?

- Ei nu vor fi opt, dar mai mulţi. Dacă, însă, comuniştii îşi doresc cu orice preţ anticipate, să ştie că ei singuri îşi taie craca de sub picioare, vorba proverbului, căci noi vom modifica Codul Electoral şi vom oferi dreptul de vot tuturor cetăţenilor, inclusiv celor de peste hotare. Comuniştii trebuie să analizeze foarte bine situaţia, fiindcă, dacă acum au 48 de mandate, ar putea pe urmă să se aleagă doar cu vreo zece. Sărăcia în care ne aflăm este meritul lor şi ei trebuie nu doar să ne mulţumească că ne-am înhămat pentru a o lichida, dar şi să pună umărul pentru a scoate republica din criză. Doar în campania electorală ei se declarau cei mai mari patrioţi. Dacă nu-i interesează viitorul statului, atunci să se gândească la viitorul partidului din care fac parte şi la eşecul pe care l-ar suporta la eventualele anticipate.

- Dacă, totuşi, nu se vor găsi cele opt voturi, veţi organiza referendumul cu privire la alegerea şefului statului de către cetăţeni sau există şi alte variante?

- Avem o altă soluţie, legală şi constituţională, pe care nu pot şi nici nu vreau să v-o spun. Chestiunea cu referendumul durează, dar noi nu avem timp. De aceea, sunt absolut convins că alegeri anticipate nu vor avea loc în niciun caz.

.....

- Aţi mai aflat ceva despre creditele promise de China şi Rusia? În cadrul ultimei întâlniri pe care aţi avut-o cu ambasadorul rus Kuzmin, n-aţi abordat acest subiect?

-Nu, dar nici nu cred că s-au semnat unele acorduri în această privinţă. Au fost doar declaraţii de manipulare a cetăţenilor, înainte de alegeri. Anterior, la o altă discuţie cu dl ambasador Kuzmin, i-am explicat că orice stat, care dă un credit altuia în campania electorală, îl acordă, de fapt, ajutor partidului de guvernământ de aici, pentru a se menţine la putere. Kuzmin a negat: „Nu, creditul a fost destinat RM, nu PCRM". O să vedem...

- Dle preşdinte, până acum comuniştii au cedat funcţii şi altele, dar ultimul bastion care nu se lasă zdruncinat este televiziunea şi radioul naţional, unde dvs. vi se face o alură de unionist, de distrugător al relaţiilor cu Rusia ş.a.m.d...

- Vreau să mai abordez o dată subiectul cu „unionismul". Adică, dacă sunt „unionist", sunt duşman? Dar Voronin e comunist, dictator, uzurpator de putere, lucruri confirmate şi de situaţia de la televiziune. El se proclamă patriotul acestui stat, deşi e foarte ruşinos şi periculos să te afli în fruntea statului şi să promovezi minciuna sovietică, manipulând oamenii de rând. Eu n-am venit în politică pentru funcţii. Eu am intrat în Mişcarea de eliberare naţională, ca să lupt pentru adevăr şi dreptate. Noi cunoaştem foarte bine ce ni s-a întâmplat în 1940, când URSS, ocupând acest teritoriu, nu putea să spună că a eliberat românii de sub români. Ca să-şi argumenteze ocupaţia, sovieticii au inventat naţiunea moldovenească...

- Fiţi, vă rog, atent, ca să nu provocaţi vreun scandal.

- Să spună tot ce vor, pe mine puţin mă interesează. Faptul că eu pledez pentru adevăr şi dreptate, pentru identitatea mea, nu înseamnă că sunt împotriva cuiva. Nu sunt contra limbii ruse, nici a Federaţiei Ruse! Relaţiile bune cu România nu înseamnă relaţii proaste cu Rusia. Eu sunt omul unirii în jurul adevărului. Cuvântul „unire" vorbeşte de la sine, este unul cu conotaţii pozitive. Să unim cu toţii lucrurile bune şi frumoase, adevărul şi dreptatea, şi atunci vom avea doar de câştigat. Dar ce am câştigat, având la conducere oameni care ştiau că limba e română şi că noi suntem români, dar au recunoscut acest adevăr doar după ce au plecat de la guvernare? Eu nu am venit să manipulez cetăţenii, ci să le spun adevărul.

- Declaraţiile dvs. vor fi interpretate de unele mass-media ca o chemare la unirea RM cu România.

- În primul rând, eu sunt preşedintele PL, care are un program, pe care sunt obligat să-l respect şi să-l promovez, iar acest program nu prevede unirea cu România. În al doilea rând, PL face parte din AIE, cu care am semnat un acord şi ne-am asumat un program de guvernare - eu sunt liberal şi democrat, om de echipă. În al treilea rând, azi RM are nevoie, întâi de toate, să scape de sărăcie, care e cea mai gravă problemă a noastră. În al patrulea rând, noi vrem să ne integrăm în UE, iar acest lucru îl putem face doar ca stat independent. Eu nu sunt „unionistul" cu bâta în mână, ca Voronin, dar vreau să mi se respecte viziunile, la fel cum eu respect opiniile celor care gândesc altfel. În al cincilea rând, nu Voronin a votat pentru independenţa RM, nici Stepaniuc, nici Mişin, nici Tkaciuk şi cu Reidman. Am făcut-o noi, cei care ne-am ridicat pentru a elibera republica de sub regimul sovietic comunist. Integrarea statului, consolidarea lui, soluţionarea problemelor cetăţenilor, libertate, justiţie independentă - toate acestea ne sunt necesare ca stat separat. Bârfele lor sunt speculaţii, folosite de comunişti din 1988 încoace, pentru că ei nu au alte argumente, nu sunt capabili să facă politică, să adopte reforme. Ei cred că vorbele lor prind la ucraineni, bulgari, ruşi etc. Dar ce au câşigat etniile, care au crezut comuniştilor până acum? Dacă credeau în noi, sunt convins că azi eram să fim cu toţii cetăţeni ai UE.

- Cu toate acestea, încă cel puţin patru ani, termenul de limbă moldovenească din Constituţie nu va putea fi schimbat, deoarece nu veţi întruni în parlament 2/3 din voturi, necesare pentru modificarea art. 13.

- Când a fost adoptată Legea cu privire la funcţionarea limbilor, şi Constituţia, era necesar ca limba noastră română să fie readusă în viaţa publică. Acum, după cum observaţi, toată lumea e conştientă că vorbim româna. Statul e obligat să aducă legea la viaţa de azi, dar într-adevăr nu vom avea posibilitatea s-o facem. Însă nu aceasta e important acum. Trebuie să punem punct speculaţiilor ce ţin de limba şi identitatea noastră, folosite de comunişti pentru a se menţine la putere şi să ne apucăm de soluţionarea problemelor economice, să creăm condiţii de trai şi celor care vorbesc româna sau rusa, ucraineana sau bulgara, poloneza, ivrit sau găgăuza. Păstrarea în Constituţie a sintagmei „limba moldovenească" va rămâne o pată pe seama celor care s-au declarat patrioţi ai RM, dar au promovat politica sovietică, adică minciuna.

Autor: timpul.md
Sursa: www.rgnpress.ro, 22 septembrie 2009